LIVE TEXT Alegeri Republica Moldova 2024. Moldovenii își aleg viitorul președinte. Prezență mare la vot – Proeuropeana Maia Sandu sau fostul procuror Alexandr Stoianoglo, susținut de proruși. Prezența la vot a depășit pragul de 50% la ora 18:00 – UPDATE

Alegeri Republica Moldova 2024. Secțiile de vot din Republica Moldova s-au deschis. Peste 2,7 milioane de cetăţeni cu drept de vot din Republica Moldova sunt aşteptaţi, duminică, la urne, în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Viitorul președinte al Republicii Moldova va fi ales între actuala preşedintă proeuropeană Maia Sandu, care este susţinută de Partidul Acţiune şi Solidaritate, şi fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, susţinut de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova.

UPDATE 21:00. Secțiile de votare din Republica Moldova s-au închis. S-au prezentat la urne 1.683.244 de persoane, din care aproximativ 313.000 din afara țării. Procentul de alegători este de 54,08%.

Alte articole

Rezultate preliminare alegeri prezidențiale Republica Moldova în DIASPORA, 21:30. Alexandr Stoianoglo conduce într-o secție de votare

Culiță Sterp le cere iertare românilor și moldovenilor de peste Prut, după ce a făcut propagandă electorală pentru pro-rusul Alexandr Stoianoglo. ”Aveți tot dreptul să mă judecați și să spuneți ce vreți voi”

UPDATE 20:30. Referitor la faptul că peste 300.000 de moldoveni din diaspora au votat la aceste alegeri, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că „Diaspora scrie istorie”, cifra fiind una record.

UPDATE 20:21. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică al Republicii Moldova a anunțat că au existat atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, provenite din mai multe zone ale lumii, ce au vizat structura informațională electorală.

UPDATE 20:00. La ora 20, prezența la vot este de 53,58%, iar peste 1,660.000 de moldoveni s-au prezentat la urne. De asemenea, au votat 300.000 de moldoveni din diaspora.

UPDATE 19:30. Secția de votare deschisă la Liverpool a fost subiectul unei alerte false de atac cu bombă, astfel că a fost reamplasată la Manchester.

O femeie din Ungheni este cercetată penal pentru corupere electorală, după ce ar fi plătit mai multe persoane din localitate să voteze împotriva unui anumit candidat electoral. În cadrul perchezițiilor la domiciliul persoanei, au fost identificate înscrisuri de ciornă și articole cu simbolistică caracteristică grupării „Șor”, bani și alte obiecte relevante.

UPDATE 19:00. La această oră, peste 1,6 milioane de moldoveni au votat, ceea ce reprezintă 52,19% din totalul cetățenilor cu drept de vot. Grupele de vârstă care au votat cel mai mult sunt, în acest moment, ale cetățenilor moldoveni între 36 și 45 de ani, precum și a celor între 56 și 65 de ani.

UPDATE 18:50. Marian Preda, rectorul Universității din București, a făcut o analiză sociologică prin care estimează că actuala președintă a Republicii Moldova, Maia Sandu, va câștiga alegerile cu un procent de 53%, pornind de la rezultatele din turul I.

UPDATE 18:20. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a publicat un videoclip pe platforma de socializare Facebook, în care a mulțumit moldovenilor din diasporă pentru mobilizare și a condamnat alertele false cu bombă care au fost puse la cale în anumite secții de votare.

UPDATE 18:05. Au fost identificate 316 incidente în secțiile de votare de către asociația Promo-LEX. Printre neregulile semnalate se numără transportarea organizată a alegătorilor, cazuri de recompense bănești, materiale de publicitate electorală amplasate ilegal, încălcări ale secretului votului.

În unele cazuri s-au găsit persoane decedate pe listele electorale, în altele s-a votat fără buletin, iar într-un caz, unui alegător i s-au înmânat două buletine de vot, iar acesta a votat pe ambele.

UPDATE 18:00. Prezența la vot a depășit pragul de 50,00% la ora 6 după-amiaza, la urne prezentându-se peste 1.520.000 de alegători.

La Chișinău au votat peste 341 de mii de alegători, iar în diaspora moldovenească peste 258 de mii. La cele 30 de secții electorale deschise pentru cetățenii cu domiciliul în Transnistria au votat, până la ora 18.00, peste 23,3 mii de alegători.

UPDATE 17:27. Prezența la vot la această oră este de 48,38%. Au votat peste 1.465.554 persoane, iar cel mai activ grup de vârstă este cel între 56 și 65 de ani.

UPDATE 17:00. La această oră, numărul de voturi din Diaspora, conform datelor oficiale ale CEC, au ajuns la 234.000, aproape cât totalul din primul tur, de 239.000. Mai sunt de votat cel puțin 4-5 ore în Diaspora, unde sunt mulți cetățeni ai Republicii Moldova.

Spre comparație, în primul tur, la aceeași oră, în Diaspora votaseră aproximativ 162.000 de alegători.

UPDATE 16:20. „Până la această oră au votat peste un milion 285 de mii de alegători, ceea ce reprezintă o rată de peste 43% și dacă ar fi să comparăm cu aceeași perioadă din primul tur al alegerilor, la această oră votaseră 39,4% din numărul de alegători înscriși în listele electorale de bază”, a informat șefa CEC Angelica Caraman, transmite Știri.md.

UPDATE 16:00. Conform datelor furnizate de CEC, 200.000 de moldoveni din diasporă au votat până la această oră, dintre care 53% sunt femei. Cei mai activi alegători sunt cei cu vârsta între 28 și 47 de ani, iar cei mai inactivi sunt tinerii între 18 și 25 de ani.

La ora 16:00, prezența la vot este de 43,08%, cu un număr total de 1.283.782 votanți. Rata prezenței este mult mai mare, la această oră, față de turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020.

UPDATE 15:00. Prezenţa la vot la ora 15.00 era de aproape 40 la sută. Peste 1.116.000 de oameni, adică peste 39 la sută dintre alegători, au votat până la ora 15:00., la alegerile pentru funcţia de preşedinte în Republica Moldova. Majoritatea votanţilor, sau 54%, sunt femei. Acum două săptămâni, până la această oră au votat peste 850 mii de alegători.

UPDATE 13:00. Până la ora 13:00, la secţiile de votare s-au prezentat peste 29% dintre alegători. Acest indicator este mai mare decât în primul tur al scrutinului. Majoritatea, peste 53%, sunt femei. Cea mai activă categorie de vârstă este 56-65 ani.

În diaspora, cele mai solicitate secţii sunt în România, Italia, Austria, Estonia, Belgia, Franţa, Germania, a comunicat Ministerul Afacerilor Externe. Până la ora 13.00, în diaspora s-au prezentat la secţiile de vot peste 112.000 de alegători.

Maia Sandu, care candidează pentru un nou mandat, şi-a manifestat duminică speranţa că alegătorii vor ieşi în număr cât mai mare la vot şi că vor proteja ţara de rele. Ea a declarat, la ieşirea de la urne, că „hoţii vor să cumpere ţara”, dar a subliniat că „puterea oamenilor este infinit mai mare decât orice mârşăvie a lor”.

„Eu am votat cu Moldova. Am încredere că cetăţenii noştri vor alege bine pentru ţara noastră. Ei, de fiecare dată, au dus ţara înainte, ei au protejat-o de rele. Astăzi, mai mult ca niciodată, trebuie să fim uniţi să ne păstrăm pacea, să ne păzim votul, să ne păzim independenţa. Hoţii vor să ne cumpere votul, hoţii vor să ne cumpere ţara, dar puterea oamenilor este infinit mai mare decât orice mârşăvie a lor. Puterea Moldovei este în fiecare dintre voi. Ieşiţi la vot cu credinţă şi cu speranţă! Capul sus, moldoveni! Doamne ajută!”, a declarat Sandu.

Prezența la vot la ora 12. Peste 665.000 de moldoveni au votat până la ora 12:00, reprezentând 23,5% din totalul votanților, conform cifrelor comunicate în timp real de CEC. Prezența la ora 12:00 este mai mare decât în turul I, când se prezentaseră la urne 550.000 de oameni la vot.

La ora 09:30, la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova au participat 7,72% dntre alegători, ceea ce reprezintă peste 212.000 de persoane. Dintre acestea, în Republica Moldova s-au prezentat la urne peste 190 de mii de alegători, iar în diaspora peste 23 de mii de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova. Această rată de participare rămâne a fi mai mare decât în turul I, din 20 octombrie, când, la această oră, la secţiile de votare au fost 5,2% dintre alegători.

Citește și: Alegeri prezidențiale în Moldova: Maia Sandu vs Alexandr Stoianoglo. Cine va câștiga? Sociologii le dau șanse relativ egale, casele de pariuri spun că unul dintre candidați este mare favorit

Alexandr Stoianoglo, candidatul la prezidenţiale susţinut de Partidul Socialist, şi-a exercitat dreptul la vot la primele ore ale dimineţii. Stoianoglo a declarat că votează pentru o Moldovă liberă şi prosperă, unde toţi cetăţenii sunt respectaţi. Acesta s-a prezentat la secţia de votare însoţit de soţia şi fiicele sale.

„Împreună cu familia mea, am votat astăzi pentru o Moldova liberă, stabilă şi înfloritoare. Am votat pentru o Moldovă care îşi respectă cetăţenii, indiferent de limbă, naţionalitate, vârstă, religie sau viziuni politice”, a declarat Stioanoglo.

Stoianoglo a fost solicitat de jurnalişti să comenteze transportul organizat al moldovenilor din Rusia la secţiile de votare din Republica Moldova: „Pentru aceasta avem organele respective care trebuie să fie corecte, în baza legii. Apreciate acţiunile respective şi fixate. Dacă acţiunile au fost făcute cu încălcarea legislaţiei, atunci trebuie să fie întreprinse şi măsurile respective”.

La precizarea unei jurnaliste că moldovenii „au primit transport gratuit din partea Federaţiei Ruse”, Stoianoglo a adăugat: „Asta este atribuţia organelor de drept, care trebuie să aprecieze cazul respectiv. Noi pe nimeni nu am adus în ţară silit”.

Întrebat dacă este „îngrijorat de posibila fraudare a alegerilor”, candidatul a comunicat: „Avem organele abilitate care trebuie să fixeze fiecare caz de fraudare. Eu sunt categoric împotrivă a coruperii, fraudării alegerilor. Eu consider că alegerile sunt un proces democratic”.

Întrebat dacă are informaţii că voturile în Republica Moldova sunt cumpărate, el a răspuns: „Eu niciodată nu am participat la cumpărarea voturilor, nu participă la cumpărarea voturilor şi partidul care mă susţine la aceste alegeri”.

Întrebat dacă este susţinut de liderii de la Moscova, el a declarat: „Eu am declarat de multe ori că nu am nicio relaţie cu Kremlinul şi cu nici reprezentanţii altor state, nici cu serviciile speciale”.

La întrebarea „dacă Vladimir Putin ar veni în Republica Moldova credeţi că ar trebui să fie arestat”, Stoianoglo a răspuns: „Asta nu este în competenţa preşedintelui. Pentru asta avem organele abilitate care trebuie să întreprindă măsuri conform legii”.

Jurnaliştii i-au cerut lui Stoianoglo să comenteze şi ancheta TV8, despre o presupusă vacanţă achitată de un apropiat a lui Ilan Şor. „Nu corespunde adevărului, asta este un fals care a apărut în ultimele zile. Eu nu sunt cunoscut cu oamenii care au fost indicaţi în articolul respectiv”, a comunicat acesta.

La comentariile că nu stăpâneşte bine limba română, candidatul a răspuns: „Eu pot să comunic, să răspund la orice întrebare dar nu alegem reprezentanţii Academiei de Ştiinţe. Noi alegem preşedintele ţării care trebuie să răspundă condiţiilor prevăzute în lege”.

Întrebat dacă este limba română – limbă oficială de stat în Republica Moldova, el a răspuns: „Da, desigur. Eu recunosc că limba oficială de stat este limba română. (…) Eu vorbesc limba română”.

Pentru alegerile prezidenţiale au fost constituite 2.221 secţii de votare, dintre care 234 vor fi deschise în străinătate. Din cele 1.957 secţii deschise pe teritoriul Republicii Moldova, cele mai multe, respectiv 306, vor funcţiona în municipiul Chişinău.

Citește și: Alegeri Republica Moldova 2024. Poliția de Frontieră anunţă că mai multe autocare cu cetățeni moldoveni s-au întors din Rusia. Percheziții la rețeaua ȘOR

Dintre cele 234 de secţii din străinătate, cele mai multe vor fi deschise în Italia (60), Germania (26), Franţa (20), Marea Britanie (17) şi România (16). În Federaţia Rusă vor funcţiona doar două secţii de votare, la fel ca în primul tur. Secţiile de votare vor fi deschise în intervalul orar 7:00 – 21:00.

CNN: Cum riscă să fraudeze „banii murdari” ai Rusiei alegerile prezidenţiale din Moldova. Analist: „Dacă favoriţii Rusiei preiau controlul deplin asupra Parlamentului, vor lichida treptat orice instituţii democratice”

Moldovenii votează duminică în turul al doilea al unor alegeri prezidenţiale cruciale, care ar putea determina dacă ţara post-sovietică îşi menţine cursul spre Europa sau dacă revine pe orbita Kremlinului. Analistul Valeriu Paşa, director al WatchDog.MD, un think tank, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un preşedinte care este ales de cetăţeni sau cineva care câştigă pentru că banii murdari ruseşti au plătit pentru el”.

Maia Sandu, preşedintele pro-occidental, doreşte să fie realeasă după ce a condus Moldova mai aproape de Uniunea Europeană ca niciodată, în timp ce războiul Rusiei din Ucraina făcea ravagii aproape de graniţa sa estică. Sandu a obţinut 42% din voturi în primul tur, care a avut loc în aceeaşi zi cu un referendum privind aderarea la UE, care a fost adoptat cu o diferenţă foarte mică. Ambele voturi au fost afectate de o vastă schemă de cumpărare de voturi legată de Kremlin, despre care Maia Sandu a spus că a reprezentat un „atac fără precedent” asupra democraţiei din Moldova.

Ea îl înfruntă pe Alexandr Stoianoglo, un fost procuror general care candidează din partea Partidului Socialiştilor pro-rus. În cazul în care alte partide favorabile Kremlinului îşi vor schimba sprijinul în favoarea sa, turul al doilea va fi extrem de strâns, scrie news.ro.

În cadrul dezbaterii prezidenţiale de duminica trecută, Sandu – un fost funcţionar al Băncii Mondiale educat la Harvard, care a rupt legăturile cu Moscova – l-a numit pe Stoianoglo un „cal troian” care încearcă să se infiltreze în capitala ţării, Chişinău, în numele Kremlinului.

Analiştii spun că acest lucru nu este doar retoric. Valeriu Paşa, director al WatchDog.MD, un think tank, a declarat pentru CNN că votul de duminică este despre „dacă vom avea un preşedinte care este ales de cetăţeni sau cineva care câştigă pentru că banii murdari ruseşti au plătit pentru el”.

Înainte de voturile de luna trecută, Ilan Şor, un oligarh susţinut de Rusia, s-a oferit să plătească oameni pentru a lucra la alegerea unui candidat favorabil Rusiei şi pentru a opri trecerea referendumului. Sandu a declarat că schema urmărea să plătească aproximativ 300.000 de alegători – aproximativ 10% din populaţie.

În ciuda faptului că a fost cotat cu puţin peste 10% înainte de alegeri, Stoianoglo a câştigat mai mult de 26% din voturile din primul tur. Atât Kremlinul, cât şi Şor au negat interferenţa, însă oficialii moldoveni au avertizat că şi al doilea vot ar putea fi vizat de scheme similare.

În afară de cumpărarea de voturi, analiştii spun că primul tur a dezvăluit o opoziţie reală faţă de Maia Sandu, al cărui prim mandat a fost afectat de crize succesive.

„Mai întâi a fost pandemia Covid-19, apoi a fost războiul Rusiei în Ucraina, apoi a fost criza gazului”, a declarat pentru CNN Maksim Samorukov, membru al Carnegie Russia Eurasia Center.

Deşi Sandu a reuşit să scape Moldova de gazul rusesc, acest lucru a avut un cost ridicat pentru una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Inflaţia a urcat pentru scurt timp la peste 30%, ceea ce a dus la creşterea sărăciei.

Unii au criticat, de asemenea, decizia „cinică” a preşedintei Maia Sandu de a organiza referendumul UE în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, poziţionându-se ca singurul politician capabil să aducă Moldova în Europa.

„Planul guvernului a fost ca problema integrării europene să tragă în sus sprijinul pentru Maia Sandu. S-a dovedit a fi invers: Nemulţumirea faţă de Maia Sandu a tras în jos sprijinul pentru integrarea europeană”, a declarat Samurokov.

Stoianoglo încearcă să profite de nemulţumirea faţă de Sandu păstrând un picior în ambele tabere. El a făcut apel la o „resetare” a relaţiilor cu Moscova şi a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin, susţinând în acelaşi timp că este angajat să adere la UE.

Ca urmare, platforma sa este un amestec de politici contradictorii, a declarat Samurokov: „Ori sprijini integrarea europeană, ori vrei să promovezi cooperarea cu Moscova. Este foarte greu de reconciliat”.

Cu toate acestea, oficialii moldoveni sunt pregătiţi pentru un al doilea tur de scrutin marcat de amestecul pro-rus. O înfrângere a lui Sandu ar reprezenta o lovitură zdrobitoare pentru speranţele Moldovei la un viitor european.

Un guvern favorabil Rusiei ar putea însemna, de asemenea, probleme suplimentare în Transnistria, o fărâmă separatistă de teritoriu în care sunt staţionate aproximativ 1.500 de trupe ruseşti. Oficialii s-au întrebat mult timp dacă Transnistria ar putea deveni în cele din urmă un al doilea front în războiul din Ucraina.

„Cel mai rău scenariu este că, dacă preiau controlul deplin asupra Parlamentului, vor lichida treptat orice instituţii democratice, inclusiv alegerile libere şi corecte. După aceea, vor folosi Moldova ca un cap de pod în spatele Ucrainei”, a declarat Paşa pentru CNN.