„Astăzi ne găsim în situația în care înțeleg că există o voință unanimă din partea tuturor pentru implementarea unui asemenea sistem. (…) Modalitatea de lucru folosită este cea care a fost dezvoltată în 2010 și, în eventualitatea introducerii unui asemenea sistem de vot, se vor căuta soluțiile tehnologice și soluțiile procedurale care să fie valabile pentru un exercițiu electoral desfășurat în anul 2016 și după aceea. De asemenea, prin intermediul specialiștilor STS am făcut o amplă acțiune de investigare în ultimii ani să vedem cât de mare ar fi efortul pentru a introduce un asemenea sistem”, a declarat Marcel Opriș în ședința comisiei, scrie Agerpres.
El a precizat că nu se va cunoaște identitatea alegătorului.
„Exclus. Dar numărul de alegători și unde au votat, asta este o informație pe care toată lumea trebuie să o știe. (…) Ne gândim la o panoplie de măsuri astfel încât să întărim acest exercițiu de democrație fără a face risipă de resurse și paradă de mijloace tehnice„, a adăugat Opriș, care a insistat că nu este vorba de vot electronic, ci despre instrumente prin care să se înlăture orice posibile fraude care au fost inventariate până acum cu privire la participarea la vot.
Potrivit acestuia, în România, lucrurile au evoluat față de 2009 și 2010.
„În principiu, pentru un număr semnificativ de secții de vot din România există condițiile necesare pentru a se instala asemenea echipamente, pentru celelalte secții de vot se pot face. Vă comunic, de exemplu, că la alegerile prezidențiale din 2014 a trebuit să distribuim terminale de satelit pentru a ține legătura cu secțiile de vot doar în 48 de secții de vot din România din totalul de peste 18.300 de secții de vot. Vă confirm că utilizând inteligență și o varietate de proceduri se poate construi un asemenea sistem în care orice alegător care se prezintă într-o secție de vot să poată fi înscris într-o bază de date și să poată fi monitorizată exercitarea corectă a dreptului de vot„, a argumentat șeful STS.
Marcel Opriș a menționat că mijloacele sistemului pot fi instalate cu mare ușurință în secțiile de vot din străinătate.
„Ca urmare, după părerea noastră, nu va mai exista niciun dubiu nici acolo cu privire la modul de exercitare și cine participă la secția de vot… Credem că sub autoritatea instituției, cu sprijinul AEP, cu resursele tehnice pe care le avem răspândite în toată România și cu sprijinul dvs., în sensul de a adăuga resurse operaționale umane, profesionale, care să poată fi pregătite din timp, credem că un asemenea exercițiu este posibil și nu este costisitor pentru democrație”, a adăugat el.
Conform arhitecturii sistemului, detaliată de Manuela Sărățeanu, șef sector și coordonator de proiect, fiecărei secții de votare îi este asociat un singur utilizator care identifică acea secție. Astfel, în momentul în care cetățeanul se prezintă în secția de vot, prin intermediul unui scaner, care citește doar cele două rânduri de pe cartea de identitate, se preia CNP-ul acestuia și se introduce într-o bază de date centrală, națională, bază de date care inițial este goală.
„Introducerea CNP-ului în acea bază de date are semnificația faptului că alegătorul s-a prezentat la vot. În momentul în care aceași CNP apare într-o altă secție de votare, sistemul semnalează o posibilă tentativă de vot multiplu, de fraudă. La alegerile anterioare, la care s-a pilotat acest sistem, alegătorul a fost îndrumat să completeze o declarație pe propria răspundere. Deci, dacă într-adevăr el nu s-a prezentat la vot în două secții, i s-a permis să voteze pe baza declarației pe proprie răspundere”, a precizat reprezentantul STS, care adus ca principal argument fluidizarea sistemului de vot.
Manuela Sărățeanu a adăugat că într-o secție în care se prezintă un număr mai mare de alegători CNP-ul se poate prelua automat de pe cartea de identitate prin intermediul scanerului.
„Din aceste informații nu se preia decât CNP-ul și data expirării cărții de identitate, în felul acesta sistemul semnalând o posibilă tentativă de vot cu o carte de identitate expirată”, a adăugat aceasta.
Sistemul, la care se lucrează de șapte ani, mai cuprinde o secțiune separată alegătorilor care au optat să voteze cu urna mobilă. Aplicațiile sale sunt protejate, nefiind accesibile pe internet.
Președintele Comisiei de cod electoral, deputatul PNL Mihai Voicu, a declarat că prevederile legale pentru acest sistem au fost prinse în legea alegerilor locale.
„Sperăm că și din punct de vedere tehnic acest lucru va putea fi implementat, pentru că ne dorim cu toții ca votul multiplu să devină istorie în România și să scăpăm de această problemă care alterează rezultatul alegerilor și creează și probleme juridice persoanelor care fac acest lucru”, a afirmat Voicu.
Întrebat care vor fi costurile, acesta a arătat că nu există o cifră în acest sens.
„O lege care descrie organizarea unor alegeri, la alegeri locale în cazul nostru, nu are prevederi de costuri nici pe buletine de vot, nici pe ștampile, în consecință nici pe acest sistem. Depinde de numărul secțiilor de votare, magnitudinea acestora, numărul de alegători și așa mai departe. Nu avem o evaluare cu privire la acest lucru, dar costurile în general nu fac parte din corpul legii, ci se stabilesc prin HG în aplicarea legii. De aceea nu avem o cifră cu privire la costuri”, a arătat Mihai Voicu.