Alegeri SUA 2024. Kamala Harris şi Donald Trump, finish la fotografie. Cum arată ultimele sondaje

Alegeri SUA 2024. Cu o zi înainte de deschiderea urnelor, sondajele arată o cursă foarte echilibrată. Kamala Harris a înregistrat o uşoară creştere, având un avans de 0,8 puncte procentuale faţă de Donald Trump, potrivit unui sondaj citat de Sky News. Acesta urmează altor sondaje, inclusiv celui din Iowa unde Trump a câştigat confortabil în cele două alegeri anterioare, care au arătat că democrata a rămas în fruntea cursei.

Rezultatul rămâne imprevizibil deoarece nu votul popular decide lupta ci colegiile electorale formate din electori. Este posibil ca un candidat să câştige alegerile prezidenţiale deşi nu are cele mai multe voturi în plan naţional. Câştigătorul dintre Harris şi Trump va fi determinat de şapte state cheie care oferă un număr important de electori.

Alegeri în America. Ce răspuns i-a dat Kamala Harris lui Donald Trump, după ce acesta a făcut-o ”proastă ca bâta”

Sondajele arată în prezent că Harris conduce în statele echilibrate care îi oferă 22 de electori, faţă de 27 de electori pentru Trump. În celelalte state care au 45 de electori este egalitate în sondaje.

Alte articole

Călin Georgescu se declară un admirator al lui Trump și dezminte acuzația că ar vrea să scoată România din NATO: ”Pentru mine, cel mai important este parteneriatul cu America”

Brad Parscale, fostul manager de campanie al lui Donald Trump, vine la Bucureşti pentru a-l susţine pe Călin Georgescu

Experţii au calculat şi au stabilit că Harris va deveni preşedinte dacă va câştiga acolo unde conduce în prezent, împreună cu oricare dintre cele două state echilibrate.

Donald Trump ar trebui să câştige toate statele la egalitate, precum şi cele două în care este cotat favorit.

Sistemul electoral american este foarte diferit de al altor ţări. În Statele Unite, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect, iar alegerea Kamalei Harris sau a lui Donald Trump pentru a-i succeda lui Joe Biden depinde de un colegiu de electori. Marţi, 5 noiembrie, deşi cetăţenii americani merg la urne pentru a vota, nu ei sunt cei care vor face alegerea finală.

Peste Atlantic, preşedintele este ales prin sufragiu universal indirect. Prin urmare, scopul votului popular este de a desemna alegătorii care vor fi responsabili de alegerea noului şef de stat.

În Statele Unite există 538 de electori, răspândiţi în cele 50 de state federale, care fac parte din ceea ce se numeşte Colegiul Electoral. Aleşi locali (proeminenţi sau nu) şi simpatizanţi „obişnuiţi”, aceştia sunt numiţi direct de către partidele Democrat şi Republican în cadrul convenţiilor naţionale care au loc în vara care precede alegerile: în iulie pentru republicani şi în august pentru democraţi. Senatorii şi reprezentanţii Congresului, ca şi persoanele care deţin funcţii de încredere sau de profit, nu pot fi numiţi electori.

Nu toate statele au acelaşi număr de electori. Acest număr variază în funcţie de concentrarea populaţiei în diferitele teritorii şi, prin urmare, a reprezentanţilor acestora în diferitele camere care alcătuiesc Congresul. Fiecare stat are doi senatori şi un număr de deputaţi proporţional cu populaţia sa.

Cu alte cuvinte, cu cât un stat este mai populat, cu atât numărul de electori este mai mare. În California, de exemplu, există 54 de electori pentru 39 de milioane de locuitori. În Wyoming, pe de altă parte, există doar 3 electori pentru puţin peste 586.000 de locuitori.

Cum are loc votarea

Alegerea noului preşedinte american are loc în două etape. Marţi, 5 noiembrie, cetăţenii fiecărui stat aleg între Kamala Harris şi Donald Trump: acesta este votul popular.

Citește și Sondaj INSCOP. Cei mai mulți români văd în Kamala Harris un prieten mai bun al țării noastre decât Donald Trump

Candidatul la preşedinţie cu cele mai multe voturi într-un stat câştigă toţi electorii din statul respectiv. Această regulă este aceeaşi pentru toate statele, cu excepţia statelor Maine şi Nebraska, unde alegătorii sunt alocaţi mai degrabă unei părţi decât celeilalte prin reprezentare proporţională.

Apoi, în 17 decembrie, alegătorii din fiecare stat vor vota fie pentru Kamala Harris, fie pentru Donald Trump. Candidatul care va câştiga alegerile va fi cel care va obţine 270 de electori dintr-un total de 538. Deşi se aşteaptă ca electorii să voteze pentru candidatul partidului lor politic, nu există nicio obligaţie de a face acest lucru. Prin urmare, nu este improbabil (deşi este extrem de rar) ca un mare elector să susţină cealaltă tabără în ultimul moment.

Caracteristicile specifice care fac alegerile americane atât de complexe

Un candidat poate fi ales fără a obţine majoritatea voturilor populare, după cum arată cel mai recent exemplu: alegerea lui Donald Trump în noiembrie 2016. În timp ce candidata democrată Hillary Clinton a obţinut 65.853.514 voturi în cadrul votului popular, Donald Trump a obţinut „doar” 62.984.828 de voturi. În ciuda acestui fapt, republicanul a obţinut sprijinul a 304 electori. Conform principiului „Winner takes all”, omul de afaceri a câştigat cursa pentru Casa Albă.

Voturile vor fi numărate la începutul lunii ianuarie, la Washington, în timpul unei sesiuni a Congresului, chiar înainte de Ziua Investirii, la 20 ianuarie în fiecare an. În caz de egalitate, Camera Reprezentanţilor va trebui să decidă. Aceasta este o configuraţie care a avut loc doar de două ori în istorie: în 1800 şi în 1824.

Alegeri SUA 2024. Cifrele scrutinului prezidenţial american

Candidaţi, state-cheie, finanţare – alegerile prezidenţiale din SUA vor încheia, marţi, o campanie acerbă, care durează de la începutul anului. AFP prezintă în cifre acest eveniment atât de aşteptat de întreaga planetă.

DOI

 
Doi candidaţi încheie campania electorala în 2024: fostul preşedinte republica Donald Trump şi actuala vicepreşedintă democrată Kamala Harris.

Candidaţi din partide terţe încearcă în mod regulat să intre în cursă, fără a reuşi să spargă monopolul celor două partide principale.

Printre candidaţii din acest an se numără ecologista Jill Stein şi academicianul Cornel West, ale căror scoruri se aşteaptă să fie foarte scăzute.

PATRU

Preşedintele american este ales pentru un mandat de patru ani. Acesta nu poate avea decât maximum două mandate, consecutive sau nu.

Prin urmare, dacă Kamala Harris este aleasă marţi, ea ar putea candida pentru realegere în 2028, spre deosebire de Donald Trump, în cazul în care ar fi din nou ales.

CINCI

Votul este programat pentru 5 noiembrie. În mod tradiţional, alegerile au loc în ziua de marţi care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie.

ŞAPTE

Cele şapte „swing states” – state unde cursa este extrem de strânsă  – sunt esenţiale pentru alegeri deoarece nu înclină în mod clar către un partid sau altul. De la Michigan la Arizona, trecând prin Nevada, Wisconsin, Pennsylvania, Georgia şi Carolina de Nord, Donald Trump şi Kamala Harris şi-au concentrat ultimele eforturi pentru a smulge victoria. Într-un scrutin extrem de strâns, este posibil ca numele viitorului preşedinte să fie decis de doar câteva zeci de mii de voturi.

34 ŞI 435

Dincolo de alegerile prezidenţiale, americanii vor vota şi pentru reînnoirea Congresului: sunt în joc 34 de locuri de senatori (din 100) şi cele 435 de locuri din Camera Reprezentanţilor.

În camera superioară, senatorii sunt aleşi pentru şase ani. Republicanii speră să inverseze îngusta majoritate democrată.

Reprezentanţii au un mandat de doi ani. Democraţii speră să recâştige această cameră, care are în prezent o majoritate republicană decisă în 2022 de alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial.

538

Preşedintele Statelor Unite este ales prin sufragiu universal indirect: americanii votează de fapt pentru cei 538 de „mari electori” ce reprezintă fiecare stat, aceştia desemnând ulterior preşedintele. Cu câteva excepţii, toţi „marii electori” sunt alocaţi acelui candidat care a câştigat votul popular din acel stat. Pentru a fi ales, candidatul trebuie să obţină voturile a 270 de mari electori.

Fiecare stat are un număr diferit de electori. Acesta se calculează prin adăugarea numărului de senatori (doi pentru fiecare stat) la numărul de reprezentanţi aleşi în Camera Reprezentanţilor, care variază în funcţie de populaţia statului.

244 DE MILIOANE

Aproximativ 244 de milioane de americani vor fi eligibili să voteze, potrivit Bipartisan Policy Center.

Alegerile intermediare din 2018 şi 2022, precum şi alegerile prezidenţiale din 2020, au înregistrat cea mai mare prezenţă la vot pentru alegeri de acest tip din ultimele decenii, potrivit Pew Research Center. De exemplu, circa două treimi dintre alegători au votat în 2020, „cea mai mare rată pentru orice alegeri naţionale din 1900 încoace”, potrivit sursei.

75 DE MILIOANE

Peste 75 de milioane de americani au votat anticipat pentru alegerile din 2024, potrivit numărătorii efectuate sâmbătă de Universitatea din Florida.

Pe întreg teritoriul SUA, alegătorii pot vota anticipat prin poştă sau fizic, înainte de ziua alegerilor de marţi, 5 noiembrie.