UPDATE Alegeri Turcia 2023. Erdogan a fost reales pentru un nou mandat, anunţ oficial de la Consiliul Electoral Suprem

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: Preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan a fost reales în funcţie, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, anunţă duminică preşedintele Consiliului Electoral Suprem (YSK), relatează BBC News. Preşedintele YSK, Ahmet Yener, a declarat că rezultatele oficiale ale alegerilor prezidenţiale din Turcia indică faptul că Erdogan a fost reales cu 52.14% dingtre voturile exprimate, anunţă el. „Chiar dacă toate rezultatele care nu au fost introduse în sistem se duc la un singur candidat, rezultatul (alegerilor) nu se va schimba”, anunţă Ahmet Yener.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: Conform acestor rezultate, după numărarea a 99% din buletinele de vot, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 52,1% din voturi, iar adversarul său Kemal Kiliçdaroglu 47,9%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat aproape 98% dintre voturi, Erdogan are 52,1%, iar Kilicdaroglu 47, 9%.

Preşedintele turc în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan le mulţumeşte duminică alegătorilor pentru că i-au încredinţat conducerea Turciei încă patru ani, relatează BBC News. El a cântat muţimii înainte să i se adreseze. Potrivit BBC, oameni sărbătoreau, în maşini, claxonând şi strigând sloganuri în favoarea lui Erdogan. Susţinători ai formaţiunii sale ofereau steaguri ale Turciei şi AKP.

Alte articole

Nou val de cutremure în Turcia. Seismele, folosite şi în campania electorală

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat aproape 75% dintre voturi, Erdogan are 54%, iar Kilicdaroglu 46%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat aproape 66% dintre voturi, Erdogan are 55%, iar Kilicdaroglu 45%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat aproape 56% dintre voturi, Erdogan are 56%, iar Kilicdaroglu 44%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat aproape 50% dintre voturi, Erdogan are 57%, iar Kilicdaroglu 43%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE: După ce s-au numărat 35% din voturi, Erdogan are 58%, iar Kilicdaroglu 42%.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE, Secţiile de votare s-au închis în Turcia, votarea a încetat, iar numărarea voturilor a început, în turul doi al alegerilor prezidenţiale, în care reprezentantul opoziţiei Kemal Kilicdaroglu îl înfruntă pe preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan, relatează Daily Sabah şi Anadolu.

Peste 64.1 milioane de persoane au fost înregistrate la vot, iar peste 1.92 milioane de persoane au votat în străinătate.

În total, 191.885 de urne au fost folosite în întreaga ţară.

Alegeri Turcia 2023 UPDATE, s-au deschis urnele. Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, i-a îndemnat sâmbătă pe cetăţeni să iasă în număr mare la vot duminică, pentru al doilea tur al scrutinului prezidenţial, în timp ce rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, le-a cerut alegătorilor să scoată ţara din „groapa neagră” a celor două decenii de conducere a actualului lider de la Ankara, spunând că este votul „ultimei şanse”, relatează Reuters.

Alegeri Turcia 2023. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a dat peste cap previziunile privind dispariţia sa politică în alegerile din Turcia şi şi-a mobilizat alegătorii printr-o combinaţie puternică de conservatorism religios şi naţionalism care pare să îi propulseze guvernarea în cel de-al treilea deceniu odată cu turul al doilea al prezidenţialelor, care are loc duminică, relatează Reuters.

Deşi nu şi-a asigurat încă victoria – Erdogan trebuie să-l învingă mai întâi pe opozantul Kemal Kilicdaroglu în turul doi de duminică – avântul său electoral nu a făcut decât să crească după ce la primul tur de scrutin, din 14 mai, a răsturnat sondajele de opinie şi s-a clasat pe locul întâi cu un avans solid. Analiştii se aşteaptă acum pe deplin la succesul său.

Victoria ar consolida dominaţia unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul laic fondat acum 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa pioasă, consolidând în acelaşi timp puterea în mâinile sale, în ceea ce criticii consideră a fi un marş spre autocraţie.
Pe scena globală, Erdogan a făcut ca Turcia, membră NATO, să se îndepărteze de aliaţii săi occidentali tradiţionali, a creat legături cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a transformat Turcia într-o putere regională asertivă.

Criticii spun că el a polarizat tot mai mult naţiunea în timpul guvernării sale de 20 de ani, inclusiv în această campanie electorală. Dar el a susţinut contrariul înaintea votului de duminică şi a declarat că oponenţii săi „otrăvesc discursul politic”.
UPDATE S-a încheiat votul pentru prezidențialele din Turcia, Erdogan şi Kilicdaroglu se vor înfrunta în turul doi
„Vom continua să ne consolidăm naţiunea, care este un mod de gândire ce provine din cultura noastră”, a declarat el pentru CNN Turk într-un interviu acordat joi. „Dacă vom câştiga pe 28 mai, cu voia lui Dumnezeu, fiecare dintre cei 85 de milioane de oameni ai noştri va câştiga”, a adăugat el.

Alegeri Turcia 2023: DRUMUL SPRE VICTORIE

Votul la aceste alegeri a fost perceput ca fiind unul dintre cele mai importante de la înfiinţarea statului turc modern în urmă cu 100 de ani, opoziţia simţind că are cea mai bună şansă de până acum de a-l detrona pe Erdogan şi de a inversa multe dintre schimbările de anvergură pe care acesta le-a făcut în Turcia în cele două decenii de când are puterea. În schimb, scrutinul a subliniat puterea de rezistenţă a lui Erdogan, punându-i în dificultate pe adversarii care se aşteptau ca acesta să sufere din cauza crizei costului vieţii şi a criticilor referitoare la răspunsul statului la cutremurele din februarie, în urma cărora au murit peste 50 000 de persoane.

Criticii şi supravieţuitorii cutremurului şi-au exprimat furia în legătură cu răspunsul iniţial lent al guvernului la cutremur şi cu aplicarea laxă a regulilor de construcţie – eşecuri care, potrivit acestora, au costat vieţi. Dar partidul lui Erdogan, AKP, cu rădăcini islamiste, a ieşit pe primul loc în 10 din cele 11 provincii afectate de cutremure, ceea ce l-a ajutat să obţină, împreună cu aliaţii săi, o majoritate parlamentară la votul din 14 mai.

Mănuşile s-au dat jos în campania electorală, Erdogan încercând să îşi mobilizeze baza conservatoare şi numindu-şi adversarii „pro-LGBT”.

Încercând să profite de naţionalismul profund al Turciei, Erdogan a profitat, de asemenea, de sprijinul kurzilor pentru Kilicdaroglu pentru a-l acuza pe rivalul său de apartenenţă la terorism şi de legături cu militanţii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) – o afirmaţie pe care Kilicdaroglu a calificat-o drept calomnioasă. Erdogan a atras în mod repetat atenţia asupra unui videoclip trucat pentru a-l acuza pe Kilicdaroglu de legături cu PKK, mişcarea ce a dus o insurgenţă în care au fost ucise peste 40.000 de persoane.

Alegeri Turcia 2023: MÂNDRIE RELIGIOASĂ ŞI NAŢIONALĂ

„Erdogan a făcut fuziunea între mândria religioasă şi cea naţională, oferind alegătorilor un anti-elitism agresiv care operează la nivel intern şi internaţional”, spune Nicholas Danforth, istoric al Turciei şi membru nerezident al think tank-ului ELIAMEP. „Oamenii ştiu cine este el şi care este viziunea sa pentru ţară şi se pare că mulţi dintre ei îl aprobă”, adaugă istoricul.

„Acestea fiind spuse, doar pentru că are vântul în pânze nu înseamnă că va fi o navigaţie uşoară. Economia va continua să se înrăutăţească, opoziţia nu va dispărea, iar o mulţime de lideri mondiali nu-l plac sau nu au încredere în el mai mult decât aveau ieri”, atrage atenţia Nicholas Danforth.

Criticii spun că alţi cinci ani de guvernare riscă să aducă şi mai multe daune unei democraţii despre care spun că a fost subminată pe măsură ce a acumulat putere în jurul unei preşedinţii executive, a pus botniţă disidenţei, a întemniţat critici şi opozanţi şi a preluat controlul asupra presei, sistemului judiciar şi economiei.

Erdogan se prezintă ca un apărător al democraţiei care a ripostat împotriva interferenţei militare în politica turcă: el a supravieţuit unei tentative de lovitură de stat militară în 2016, când soldaţi rebeli au atacat parlamentul şi au ucis 250 de persoane.

REŢETA LUI ERDOGAN

Ajutat de o presă turcă care îl sprijină în mare măsură, campania sa a încercat să concentreze atenţia asupra succeselor economice şi să se îndepărteze de criza costului vieţii.

Luna dinaintea votului a fost presărată cu sărbătoriri ale unor ctitorii industriale, inclusiv lansarea primei maşini electrice din Turcia şi inaugurarea primei sale nave de asalt amfibiu, construită la Istanbul pentru a transporta drone fabricate în Turcia.

De asemenea, Erdogan a apăsat pe comutatorul primei livrări de gaze naturale din Turcia dintr-o rezervă din Marea Neagră, promiţând aprovizionarea gratuită a gospodăriilor, şi a inaugurat prima centrală nucleară a ţării în cadrul unei ceremonii la care a participat prin videoconferinţă şi Putin.

Economia a fost unul dintre principalele puncte forte ale lui Erdogan în primul deceniu al guvernării sale, când Turcia s-a bucurat de un boom prelungit, cu drumuri, spitale şi şcoli noi şi creşterea nivelului de trai. Dar a devenit o problemă politică pe măsură ce guvernul s-a angajat într-o politică inoportună de reducere a ratelor dobânzilor în faţa inflaţiei în creştere. Menită să stimuleze creşterea, politica a prăbuşit moneda la sfârşitul anului 2021 şi a agravat inflaţia.

Alegeri Turcia 2023: DE LA PRIMAR AL ISTANBULULUI LA PRIM-MINISTRU ŞI PREŞEDINTE

Erdogan a crescut într-un cartier sărac din Istanbul şi a urmat cursurile unei şcoli profesionale islamice, intrând în politică în calitate de lider al filialei de tineret a unui partid local şi devenind primar al Istanbulului în 1994.

A făcut închisoare în 1999 din cauza unui poem pe care l-a recitat în 1997, comparând moscheile cu cazarmele, minaretele cu baionetele şi credincioşii cu o armată.

Val de cutremure în România. INFP, anunţ alarmant: „Trebuie să ne obişnuim, au legătură cu Turcia”
După ce a urcat pe scena naţională ca şef al Partidului AK, a devenit prim-ministru în 2003. Guvernul său a îmblânzit armata turcă, care răsturnase patru guverne din 1960 încoace, iar în 2005 a început discuţiile pentru a face realitate o ambiţie de zeci de ani a ţării de a adera la Uniunea Europeană – un proces care ulterior s-a oprit brusc.

Iniţial, aliaţii occidentali au văzut în Turcia lui Erdogan un amestec vibrant de islam şi democraţie care ar putea fi un model pentru statele din Orientul Mijlociu ce se luptă să se debaraseze de autocraţie şi stagnare.

Alegeri Turcia 2023. CALE DESCHISĂ SPRE AUTOCRAŢIE

Dar dorinţa sa de a obţine puteri mai mari i-a polarizat pe turci şi i-a alarmat pe partenerii internaţionali. Susţinătorii înfocaţi au considerat-o drept o recompensă justă pentru un lider care a pus învăţăturile islamice în centrul vieţii publice într-o ţară cu puternice tradiţii seculariste şi a susţinut clasele muncitoare credincioase.

Opozanţii au descris-o ca pe un salt spre autoritarism. După tentativa de lovitură de stat din 2016, autorităţile au lansat o represiune masivă, întemniţând peste 77.000 de persoane în aşteptarea procesului. Grupurile de apărare a drepturilor spun că Turcia a devenit pentru o vreme cea mai mare temniţă pentru jurnalişti din lume.

Guvernul lui Erdogan a declarat că epurarea a fost justificată de ameninţările venite din partea susţinătorilor loviturii de stat, precum şi din partea Statului Islamic şi a PKK.

Acasă, un nou complex al palatului prezidenţial ce se întinde la marginea Ankarei a devenit un semn izbitor al noilor sale puteri, în timp ce, în străinătate, Turcia a devenit din ce în ce mai asertivă, intervenind în Siria, Irak şi Libia şi desfăşurând adesea drone militare de fabricaţie turcă cu o forţă decisivă.

Alegeri Turcia 2023. Date importante despre cel de-al doilea tur de scrutin

Reuters prezintă un ghid pentru turul al doilea – cei doi candidaţi şi problemele cheie, precum şi detalii despre modul în care s-au desfăşurat alegerile parlamentare din 14 mai, când a avut loc şi primul tur al alegerilor prezidenţiale.

VOTUL PREZIDENŢIAL ŞI REZULTATELE PRIMULUI TUR

Turcii vor alege un preşedinte pentru un mandat de cinci ani. În primul tur de scrutin din 14 mai, Recep Tayyip Erdogan a obţinut 49,5% din voturi, fiind la mică distanţă de majoritatea necesară pentru a evita un al doilea tur de scrutin, într-un vot văzut ca un referendum asupra regimului său autocratic.

Kemal Kilicdaroglu, candidatul unei alianţe de opoziţie formate din şase partide, a primit 44,9% din voturi.

Candidatul naţionalist Sinan Ogan s-a clasat pe locul al treilea, cu 5,2% susţinere, şi a fost eliminat.

Rezultatul a contrazis prognozele sondajelor, care îl dădeau pe Kilicdaroglu în frunte.

Un referendum din 2017 a aprobat la limită iniţiativa lui Erdogan de a lărgi prerogative preşedinţiei, făcându-l pe preşedinte cu puteri asupra guvernului şi eliminând postul de prim-ministru.

În calitate de preşedinte, Erdogan stabileşte politica privind economia, securitatea, afacerile interne şi internaţionale ale Turciei.

CANDIDAŢII: PREŞEDINTELE TAYYIP ERDOGAN

La mai bine de 20 de ani de la venirea la putere a lui Erdogan şi a partidului său AKP, acesta speră să îşi prelungească mandatul de cel mai longeviv conducător al Turciei moderne.

Performanţa sa remarcabilă din 14 mai, când a reuşit să mobilizeze alegătorii conservatori, a sfidat previziunile privind dispariţia sa politică.

Victoria lui ar consolida dominaţia unui lider care a transformat Turcia, remodelând statul secular fondat în urmă cu 100 de ani pentru a se potrivi cu viziunea sa religioasă, consolidând în acelaşi timp puterea în mâinile sale în ceea ce criticii consideră a fi un marş spre autocraţie.

Săptămâna aceasta, Erdogan a primit sprijinul naţionalistului de linie dură Sinan Ogan, ceea ce l-a întărit pe actualul preşedinte şi a intensificat provocarea pentru Kilicdaroglu în turul doi.

La votul parlamentar din 14 mai, sprijinul pentru AKP-ul lui Erdogan a scăzut cu şapte puncte faţă de cele 42,6 procente pe care le obţinuse la alegerile din 2018, dar, având în vedere că alianţa sa se bucură de o majoritate parlamentară, el a cerut alegătorilor să îl susţină pentru a asigura stabilitatea politică.

Alegeri Turcia 2023: Cine este KEMAL KILICDAROGLU

Kemal Kilicdaroglu este atât principalul candidat al opoziţiei, cât şi preşedintele CHP, partid care a fost înfiinţat de Mustafa Kemal Ataturk – fondatorul Turciei moderne.

El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă şi a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independenţa sistemului judiciar pe care criticii spun că Erdogan l-a folosit pentru a reprima disidenţa.

Cu toate acestea, după 14 mai, retorica sa a luat o turnură dură, adresându-se alegătorilor naţionalişti în încercarea sa de a-l depăşi pe Erdogan şi promiţând să trimită înapoi milioane de refugiaţi sirieni.

Partidele prokurde din Turcia şi-au reafirmat sprijinul pentru Kilicdaroglu în turul doi, fără a-l numi, la o zi după ce şi-au exprimat furia faţă de un acord pe care acesta l-a încheiat cu Partidul Victoriei (ZP), de extremă dreapta şi antiimigranţi.

Liderul ZP, Umit Ozdag, a declarat miercuri sprijinul partidului său pentru Kilicdaroglu, într-un potenţial avânt pentru liderul CHP, contracarând impactul sprijinului lui Ogan pentru Erdogan. ZP a obţinut 2,2% din voturi la alegerile parlamentare.

CARE ESTE MIZA?

Votul va decide nu doar cine conduce Turcia, o ţară membră NATO cu 85 de milioane de locuitori, ci şi cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa, în contextul unei crize profunde a costului vieţii, şi forma politicii sale externe.

Criticii lui Erdogan spun că guvernul său a pus botniţă disidenţei, a erodat drepturile şi a adus sistemul judiciar sub dominaţia sa, acuzaţie negată de oficiali.

Economia Turciei este, de asemenea, în centrul atenţiei. Economiştii spun că politica oportunistă a lui Erdogan de a avea rate scăzute ale dobânzii, în ciuda preţurilor în creştere, a fost cea care a dus la o inflaţie de 85% anul trecut, iar lira s-a prăbuşit la o zecime din valoarea sa faţă de dolar în ultimul deceniu. Kilicdaroglu s-a angajat să revină la o politică economică mai ortodoxă şi să restabilească independenţa băncii centrale turceşti.

În ceea ce priveşte afacerile externe, sub conducerea lui Erdogan, Turcia şi-a sporit puterea militară în Orientul Mijlociu şi în afara acestuia, a creat legături mai strânse cu Rusia şi a văzut relaţiile cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite devenind din ce în ce mai tensionate.

Turcia şi Naţiunile Unite au intermediat, de asemenea, un acord între Moscova şi Kiev pentru exporturile de grâu ucrainean, iar Erdogan a anunţat săptămâna trecută o nouă prelungire de două luni.

PREZENŢĂ RIDICATĂ LA VOT

Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există de asemenea 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai.

Secţiile de votare din Turcia se deschid duminică la ora locală 8.00 (şi a României) şi se închid la ora 17.00.

Vânzarea de alcool este interzisă în ziua alegerilor.

Prezenţa la vot la alegerile din Turcia este, în general, ridicată. La 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate.

REZULTATE

În conformitate cu regulile electorale, ştirile, previziunile şi comentariile despre vot sunt interzise până la ora locală 18.00, iar presa are libertatea de a relata despre rezultatele alegerilor doar de la ora 21.00.

Cu toate acestea, Înaltul Consiliu Electoral poate permite presei să relateze rezultatele mai devreme şi, de obicei, o face.

Rezultatele de duminică seară vor apărea probabil mai devreme decât cele din 14 mai, având în vedere simplitatea relativă a buletinului de vot.

AFP: Tineri anti-Erdogan, care aşteptau ”schimbarea”, visează să ia drumul străinătăţii. ”Îmi iubesc profund ţara, dar nu vreau să ajung ca femeile iraniene”

Tineri turci care aşteptau ”schimbarea” după aceste alegeri prezidenţiale, se gândesc să emigreze, în contextul în care preşedintele în exerciţiu Recep Tayyip Erdogan este considerat favorit în turul doi, duminică, relatează AFP.

Hasibe Kayaroglu spera ca aceste alegeri prezidenţiale să însemene ”schimbarea”, însă ea declară că se gândeşte mai mult ca niciodată să emigreze.

”Tinerii nu mai au speranţă. În fiecare seară, singurul lucru despre care vorbim cu colacatarul meu este cum să plecăm”, declară această studentă în inginerie la Ankara.

Alţi cinci tineri locuitori din Istanbul şi Ankara, intervievaţi între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, au declarat AFP că vor să părăsească Turcia şi îi reproşează lui Erdogan, aflat la putere din 2003, o degradare a economiei şi libertăţilor.

Multe mărturii sunt publicate pe reţele de socializare. ”Trăim într-o ţară frumoasă, dar nu e condusă bine, iar asta se înrăutăţeşte. Din acest motiv, mulţi tineri pleacă în străinătate”, apreciază Emre Yörük, pe care fratele său mai mare îl îndeamnă să emigreze, aşa cum fac în fiecare an zeci de mii de tineri turci.

Într-o anchetă a Fundaţiei Konrad-Adenauer, publicată la începutul lui 2022, 72,9 % dintre turcii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani declarau că voiau să trăiască în strănătate, dacă li se oferă o oportunitate.

”Acest număr este mare inclusiv în rândul tinerilor care susţin AKP sau MHP”, partidul islamo-conservator al preşedintelui turc în exerciţiu şi formaţiunea ultranaţionalistă cu care s-a aliat, subliniază Demet Lüküslü, un socilog specializat în tineret de la Universitatea Yeditepe din Istanbul.

”Tinerii se plâng de situaţia economică, dar şi de o atmosferă care-i face să se simtă rău şi asupra căreia estimează că n-au niciun control”, subliniază ea.

”FEMEI IRANIENE”

Potrivit unor sondaje realizate înaintea primului tur, social-democratul Kemal Kiliçdaroglu, opozantul numărul unu, era candidatul preferat al tinerilor turci, mai puţin conservatori decât părinţii lor.

Însă liderul Partidului republican al Poporului (CHP) a obţinut doar 44,9% dintre voturile exprimate în primul tur, iar Erdogan 49,5%.

Ezgi, în vârstă de 26 de ani, şi-a ”pierdut orice speranţă” ca Kemal Kiliçdaroglu să triumfe şi se va duce la vot în turul doi, duminică, doar ”din datorie”.

”Dacă Erdogan câştigă, eu voi pleca din Turcia”, declară ea. Această locuitorare din Istanbul, care preferă să nu-şi spună numele, este îngrijorată de alegerea, sub eticheta AKP, a patru deputaţi din cadrul grupării islamiste radicale Hüda-Par, în alegerile legislative organizate în paralel cu primul tur ale alegerilor prezidenţiale şi în care actuala majoritate a obţinut o victorie.

”Îmi iubesc profund ţara, dar nu vreau să ajung ca femeile iraniene”, îşi exprimă dezolarea tânăra, angajată în marketing, care vrea să emigreze în Olanda împreună cu sora sa mai mare.

”REVENIŢI”

Tema emigraţiei şi ”exodului creierelor” nu a apărut în campania electorală – dominată de o săptămână de problema expulzării celor 3,7 milioane de refugiaţi care trăiesc pe teritoriul turc.

”Îi privim cu milă pe cei care bat la uşa altor ţări numai pentru a avea o maşină mai frumoasă sau un telefon mai bun”, denunţa în toamă Erdogan, tunând împotriva ”capriciilor de dispreţuit” ale unei părţi a tineretului turc.

Kemal Kiliçdaroglu s-a adresat recent tinerilor care au luat drumul străinătăţii.

”Reveniţi, tineri. Această ţară are nevoie de voi”, declara el la începutul lui mai pe Twitter, răspunzând unei înregistrări video a aproximativ zece absolvenţi ai prestigioase Universităţi Bogaziçi din istanbul, care se angajau să revină în Turcia, dacă le-o cere.

Ömer Altan, unul dintre ei, speră în continuare la o victorie a lui Kemal Kiliçdaroglu duminică.

”Se va bate cu colţii şi cu ghearele”, apreciază acest student turc, care termină un master în inginerie electronică la o politehnică în Danemarca.

”Tot mai mulţi tineri şi mai puţin tineri vor să plece în străinătate”, deplânge el, denunţând ”inegalităţile şi corupţia” care subminează, în opinia sa, Turcia.

Acest student, în vârstă de 25 de ani, intenţionează să se întoarcă în Turcia, indiferent de rezultatul turului doi.

”O realegere a lui Erdogan ar putea, la fel de bine, să mă determine să mă întorc, pentru a încerca să ajut la realizarea unor lucruri bune. Pentru că va fi şi mai multă nevoie să se facă bine, dacă câştigă Erdogan”.