Alegeri USR-PLUS. Cine este Dan Barna, cum a ajuns în fruntea USR şi pentru ce are dosar la DNA

Actualul copreşedinte al USR-PLUS, Dan Barna, a fost Secretar de Stat în guvernul Cioloş, mai exact în Ministerul Fondurilor Europene, condus de Cristian Ghinea. Cooptarea lui Barna în executiv nu a fost întâmplătoare, înainte de a intra în politică, Barna fiind antreprenor, specializat în fonduri europene, şi considerat un specialist de top în acest domeniu.

În campania prezidenţială din 2019, el a fost acuzat că firma sa, care activa în domeniul atragerii de fonduri comunitare, a avut numeroase contracte cu statul, de la primării şi consilii judeţene, până la ministere. Dan Barna a respins acuzaţiile, explicând că acest lucru este normal din moment ce majoritatea banilor europeni merg spre administraţia publică.

„Faptul că o companie specializată în atragerea de fonduri europene a avut contracte cu beneficiarul principal, adică cu instituţiile statului român, este ca şi cum îi reproşezi unui pompier că s-a dus şi a participat la stingerea unui incendiu”, spunea Barna în 2019.

De altfel, activitatea firmei lui Dan Barna în domeniul fondurilor europene a fost investigată şi de DNA, ca urmare a unor sesizări făcute de Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) aflat în subordinea guvernului. Dosarul, deschis în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2019, a fost clasat în iunie anul acesta, dar DLAF a depus însă în septembrie o nouă sesizare la DNA în legătură cu firma lui Dan Barna, demers considerat de copreşedintele USR PLUS drept o răzbunare din partea premierului Florin Cîţu.

Alte articole

Andrei Caramitru a publicat ideea salvatoare pentru români: „Copiii să muncească de la 16 ani, toată lumea să muncească până la 75 de ani”

Dan Barna, anchetat cu viteza melcului. Ce se întâmplă cu dosarele liderului USR

2019 a fost un an intens pentru Dan Barna şi USR. După doi ani şi jumătate de opoziţie extrem de vocală la PSD, partidul, în alianţă cu PLUS-ul lui Dacian Cioloş, a obţinut un scor istoric la alegerile europarlamentare – 22,4% din voturi, aproape la egalitate cu social-democraţii.

După acest scrutin, Barna a fost desemnat candidatul Alianţei USR – PLUS la alegerile prezidenţiale. Ulterior desemnării, a avut loc şi congresul USR în care Barna a fost reales preşedinte al partidului, însă pe fondul acuzaţiilor că a forţat astfel mâna partidului care a fost pus în faţa faptului împlinit, fiind obligat practic să îl realeagă din moment ce era deja candidat la cea mai înaltă funcţie în stat.

Citeşte şi: Congres USR PLUS. Cum ar putea fi scos din joc Dacian Cioloş dacă câştigă alegerile în faţa lui Dan Barna

Dan Barna, alegerile prezidenţiale şi intrarea la guvernare

Dan Barna a făcut o campanie care a fost considerată drept fiind una slabă, mai ales din cauza non-combatului la adresa preşedintelui Iohannis. Sloganul său atunci a fost ”Fericiţi în România”.

Clasat abia pe locul trei în primul tur al prezidenţialelor, după Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, Barna a pierdut în doar jumătate de an, mai bine de jumătate de milion din voturile de la europarlamentare, rezultat considerat dezamăgitor de o parte a partidului. Barna a supravieţuit însă momentului, iar în iarna anului 2020 USR şi PLUS au decis să fuzioneze. Cele două partide trecuseră deja prin două scrutine importante – europarlamentarele şi prezidenţialele – dar la orizont se arătau alte două teste electorale, şi mai importante: localele şi parlamentarele.

În urma alegerilor generale din 2020, USR PLUS a intrat la guvernare alături de PNL şi UDMR, cu Dan Barna în poziţia de vicepremier. Principalele puncte de pe agenda partidului, printre care desfiinţarea SIIJ, eliminarea pensiilor speciale sau revenirea la alegerea primarilor în două tururi, au fost însă subminate de partenerii de coaliţie. Mai mult, premierul Florin Cîţu, ajuns şef al guvernului pe fondul opoziţiei USR PLUS faţă de Ludovic Orban, le-a dat afară pe nepusă masă doi miniştri. Peste prima demitere, cea a lui Vlad Voiculescu, Barna şi partidul au trecut relativ uşor, dar a doua revocare, cea a lui Stelian Ion, a dus la ieşirea formaţiunii de la guvernare şi la ruperea coaliţiei.

Pe acest fond tensionat au loc şi alegerile interne pentru preşedinţia USR PLUS, în cadrul cărora Dan Barna s-a clasat abia pe locul doi în primul tur, în urma lui Dacian Cioloş. În acest context, despre contracandidatul său, Barna a spus că, dacă ar fi să-l definească într-un singur cuvânt, acesta ar fi ”sistem”. Iar atacurile nu sau oprit aici: i-a acuzat pe Cioloş şi pe cei din PLUS de ”securismele anilor 50” şi de faptul că ”inventează morţi care chipurile ar fi votat” în scrutinul online pentru alegerea preşedintelui USR PLUS.

Citeşte şi: Rareş Bogdan este categoric: „PNL va guverna până în 2024. Florin Cîţu va fi premier. Nu se pot obţine alegeri anticipate”