Scopul scuză mijloacele, chiar şi când vine vorba de câştigarea alegerilor. Iar asta nu de azi de ieri, ci încă de la începutul secolului trecut.
Grija pentru câştigarea alegerilor i-a pus pe jar pe candidaţi încă din 1933, iar unul dintre aceştia, Gheorghe Penciulescu, a avut ideea de a-şi tapeta maşina cu afişe electorale, pentru a atrage atenţia votanţilor. Odată ce campania electorală se încheia, oamenii aşteptau cu interes ziua alegerilor, asta în special că era un motiv de sărbătoare.
Venirea comuniştilor la putere a însemnat sfârşitul farmecului alegerilor. După frauda din 1946, au devenit o banalitate, iar câştigătorii se ştiau dinainte. „Alegerile din 1946 au însemnat începutul sfârşitului democraţiei în România. Alegerile au fost câştigate fraudulos de blocul partidelor democratice într-o ţară aflată sub ocupaţia sovietică. Avem procesele verbale ale comisiei care număra voturile. Scoteau voturile din urnă, se numărau, se bifa pe o listă în dreptul fiecărui candidat câte o liniuţă„, spune Laura Dumitru, realizatorul expoziţiei „Repere electorale”.
Recent, Ministerul de Interne a dat startul unei campanii, unde cei curioşi pot vedea cum arătau alegerile acum aproape o sută de ani. Între altele, sunt prezentate documente din perioada campaniei electorale din 1866-1946, dar şi cele trei Constituţii, în original.