Alergia este o reacţie a organismului care îşi exercită proprietăţile imunităţii, de protecţie, creând o reacţie de inflamaţie, la nivelul ţesuturilor cu bariere (precum pielea şi mucoasele) contra unor substanţe care nu sunt tolerate.
„Alergia este un exces de zel al imunităţii. Imunitatea nu se exercită aşa cum este la omul normal împotriva unor duşmani cum ar fi virusurile, bacteriile, ciupercile şi celulele tumorale, ci se exercită şi asupra unor substanţe inocente, care practic nu deranjează pe nimeni în afară de aceşti bolnavi alergici”, a declarat, pentru RomaniaTV.net, prof. dr. Bradu Iamandesc, medic primar alergolog.
Cea mai mare parte a populaţiei suferă de alergiile la polen care afectează căile respiratorii şi mucoasa oculară: „Când vorbim de alergiile de primăvară avem în vedere un grup de simptome, cauzate de polenuri, care afectează de regulă mucoasele şi mai ales mucoasa nazală şi oculară, cauzând aşa numitele rinoconjuctivite, dar şi mucoasa bronhiilor, cauzând crize de astm”.
O altă manifestare a alergiilor, mai rar întâlnită, este cea care se manifestă pe piele, prezentând forme de urticarie. Acestea apar în momentul în care înfloresc pomii şi iarba.
„Alergia aceasta cutanată, mai puţin cunoscută, este evidentă atunci când bolnavii remarcă faptul că după atingerea cu iarba sau cu florile, pe zona respectivă apar nişte manifestări de urticarie”, a spus medicul alergolog.
Sunt şi alergii la polen care se manifestă pe tot parcursul anului, aşa-numite alergii încrucişate cu substanţe componente asemănătoare ale unor legume şi fructe.
Citeşte şi Cel mai alergenic animal de companie. Vezi cum se manifestă aceste alergii
În ordine cronologică, primele polenuri care apar în aer sunt cele de la arbori de pe lunci (salcia, alunul, arinul). Prin luna aprilie spre mai încep aşa numitele betulacee (stejarul, mesteacănul). Polenul acestora se manifestă pe distanţe foarte mari şi este, practic, aproape imposibil ca cineva să nu intre în contact cu acest fel de polen. Înspre vară, de la sfârşitul lui mai şi începutul lui iunie şi iulie (şi uneori chiar şi până în septembrie) există marele grup al polenului de graminee care este reprezentat de majoritatea ierburilor. Polenul de artemis şi ambrosia poate provoca manifestări alergice şi în lunile august şi septembrie.
Printre simptomele alergiilor se pot găsi următoarele reacţii: rinoconjunctivită, salve de strănuturi, secreţii lacrimale şi mâncărime.
„Sunt cele de rinoconjunctivită, şi anume secreţii nazale, salve de strănuturi, secreţii lacrimale (lăcrimare abundentă a ochilor) şi mâncărime, în termeni ştiinţifici, prurit, care afectează atât mucoasa nazală, cât şi mucoasa conjuctivală, dar care de multe ori este un simptom pe care îl recunoaşte un doctor avizat. Pruritul este cel mai frecvent întâlnită, când alergia este mai severă şi se manifestă sub forma unui prurit faringian care merge până la nivelul urechilor (mâncărime în gât şi în urechi)”, a explicat doctorul.
Aceste manifestări se pot complica, ducând la apariţia crizelor de astm. Sunt cazuri în care astmul nu se mai manifestă sub forma caracteristică de sufocare însoţită de respiraţie şuierătoare, ci de tuse uscată în crize obositoare, adeseori mergând până la vărsături. Această formă este întâlnită mai ales la copii.
Alergia la polenul de fân, de lucernă este des întâlnită şi are o evoluţie destul de scurtă, de o lună şi jumătate. Această alergie se manifestă foarte violent când cineva se apropie de o căpiţă de fân sau după ce a fost cosit fânul.
„Există polen în mirişte în cantităţi mari şi inhalarea lui, mirosul acela foarte plăcut pentru noi, pentru un alergic la polen poate să producă chiar o criză de astm”, a precizat medicul.
„Tratamentul se face cu medicamente luate pe cale orală din familia antihistaminicelor, în cazuri foarte severe. De exemplu la astm se poate lua şi cortizon, care se poate administra şi sub formă de injecţii. Cel mai frecvent, tratamentele moderne includ aşa numiţii corticosteroizi inhalatori, adică o medicaţie cortizonică cu administrare locală sub formă de picături nazale, picături oculo conjunctivale, sau sub formă de inhalaţii în bronhii, în cazurile de astm bronşic”, recomandă profesorul Iamandescu.
Tratamentul poate să ducă la dispariţia sau atenuarea acestor manifestări, însă bolnavul nu va fi vindecat definitiv. Aceste manifestări pot dura până la vârsta de 70, 80 de ani.
„Important este că există o metodă prin care se poate vindeca, dacă bolnavul va face timp de cel puţin 3 ani, cu pauze în sezonul cald, un tratament denumit imunoterapia specifică cu alergen. Metoda se aseamănă cu o vaccinare, dar cu o imunizare care se produce în mod progresiv, pornind cu doze foarte mici (de alergen, ci nu de microbi!), care cresc până la un anumit nivel care este suficient să stimuleze imunitatea. Acest tratament reuşeşte, după 3, 4 sau chiar 5 ani să vindece pacientul. Metoda se foloseşte cu extracte alergenice orale şi sub formă de injecţii”, precizează alergologul.
Pentru copii au fost concepute şi doze care se pot administra oral, sublingual, care sunt extrem de comod de administrat, fiind la fel de eficiente precum extractele injectabile.
„Pentru a preveni aceste alergii se pot planifica concedii, în special pe litoral, deoarece polenul este pus la pământ de razele ultraviolete”, recomandă medicul.
Potrivit acestuia, în alte ţări, vara, se specifică la buletinul meteorologic şi concentraţia de polen, astfel încât persoanele alergice să ştie şi să stea în casă în ziua respectivă sau să se ferească pe cât posibil în cazul în care sunt nevoiţi să iasă afară.
Astfel, unele dintre metodele de prevenire sunt acelea prin care se limitează plimbările şi mai ales alergarea în timpul zilei în sezonul în care afară este senin. Lipsa ploii favorizează concentraţia mare de polen în atmosferă. După ploaie, de multe ori simptomele dispar pentru că polenul a fost pus la pământ de picăturile de ploaie.
Citeşte şi Astenia de primăvară: Cauze, simptome şi prevenire