Celula iniţială care a pregătit şi lansat atentatele din noiembrie, din capitala Franţei, şi pe cele de marţi, din capitala Belgiei, a avut iniţial 30 de membri, afirmă cotidianul britanic, care citează surse apropiate anchetei.
În ancheta demarată după atacurile de la Bruxelles a domnit confuzia, iar autorităţilor nu le este clar nici în prezent câţi kamikaze au fost. În prezent, se pare că sunt căutaţi doi terorişti care au supravieţuit atentatelor: unul filmat pe aeroport, iar un altul la metrou.
Între timp, directorul Europol, Rob Wianwright, a avertizat că Statul Islamic şi-a intensificat activitatea în UE şi a adoptat o strategie mai agresivă.
„Este greu de spus câţi (combatanţi – n.r.) sunt activi şi se pregătesc să lanseze atacuri în Europa, dar suntem îngrijoraţi de o comunitate de 5.000 de suspecţi care au fost radicalizaţi în Europa, au călătorit în Siria şi Irak pentru a căpăta experienţă în lupte, iar o parte dintre ei s-au întors între timp în Europa”, a declarat oficialul pentru BBC News.
„Ne confruntăm cu o ameninţare la adresa securităţii mai mare, mai urgentă, din partea aşa-numitului Stat Islamic. Nu ameninţă numai Franţa şi Belgia, ci mai multe ţări europene în acelaşi timp (…). Cu siguranţă este cea mai gravă ameninţare cu care ne-am confruntat de cel puţin un deceniu”, a adăugat el.
Marţi dimineaţă, două explozii au zguduit aeroportul Zaventem din Bruxelles, iar staţia de metrou Maelbeek a fost lovită de o altă deflagraţie. În cele două atentate separate şi-au pierdut viaţa 31 de persoane, iar circa 300 au fost rănite, dintre care câteva zeci sunt în stare critică.
Atacurile au fost revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic.
Numeroşi experţi, dar şi oameni de rând, au acuzat serviciile de securitate belgiene de ineficienţă, pentru că nu au împiedicat atacurile, deşi se aşteptau la ele.