Variola maimuţei se extinde în întreaga lume. În urma creşterii numărului de persoane infectate cu acest virus în multe ţări situate în afara zonelor africane endemice, Agenţia naţională pentru siguranţă sanitară (ANSES) din Franţa a fost sesizată de urgenţă în legătură cu chestiunea transmiterii bolii la animale de companie.
Potrivit cunoştinţelor ştiinţifice actuale, lagomorfele – un ordin de mamifere rozătoare din care fac parte iepurii de casă şi iepurii de câmp – sunt receptive şi sensibile în condiţii experimentale la acţiunea acestui virus, în special puii lor.
Sciuridele, rozătoare din care fac parte veveriţele şi câinii-de-preerie, constituie o familie receptivă şi sensibilă, prezentând un posibil risc de infectare chiar mai mare decât riscul care există pentru oameni. Deţinerea şi vânzarea acestor animale nu este autorizată în Franţa.
Rozătoarele de companie, precum şobolanul cenuşiu, şoarecii, cobaii şi hamsterii, par însă puţin receptive la vârstă adultă, dar ar putea fi receptive în cazul exemplarelor tinere.
Datele medicale lipsesc deocamdată pentru dihori şi câini. În ceea ce le priveşte pe pisici, doar un singur studiu serologic a fost efectuat şi acesta a avut rezultate negative. În acest stadiu, niciun caz clinic nu a fost raportat pentru aceste trei specii, scrie Agerpres.
Citeşte şi: Variola maimuţei a ajuns în România. Care sunt simptomele şi cum poate fi redusă transmiterea virusului
Ţinând cont de aceste date, atunci când o persoană este infectată cu virusul variolei maimuţei, ANSES recomandă „să se evite la maximum contactele dintre animal şi persoana infectată, ideal lăsând animalul în îngrijirea unei alte persoane pe durata perioadei de izolare a pacientului”. Înaintea fiecărui contact cu animalul de companie, specialiştii de la ANSES recomandă „spălarea mâinilor, purtarea mănuşilor de plastic şi a măştii sanitare de unică folosinţă”.
În aşteptarea datelor suplimentare despre sensibilitatea şi receptivitatea animalelor de companie, „cea mai mare vigilenţă” a fost de asemenea recomandată pentru medicii veterinari care primesc spre consultare animale de companie ai căror proprietari sunt simptomatici.