Alertă meteo! Căldura extremă va „topi” orașele europene până în 2099. Bucureștiul e în Top 10 la numărul de decese posibile din cauza căldurii

Schimbările meteo vor provoca o creștere accelerată a deceselor din cauza căldurii extreme, depășind rapid orice ameliorare a numărului de decese provocate de frigul extrem, așa cum previzionau în mod fals unele teorii despre criza climatică, scrie Euronews.

Un studiu de modelare condus de cercetători de la un laborator al Școlii Londoneze de Igienă și Meidicină Tropicală (LSHTM), publicat în Nature Medicine, arată că încă 2,3 milioane de oameni vor muri în plus din cauza temperaturilor calde extreme în 854 de orașe europene până în 2099, dacă emisiile de carbon nu sunt reduse.

Cercetătorii spun că 70 la sută dintre aceste decese ar putea fi prevenite dacă sunt luate măsuri rapide.

„Acest studiu ne oferă dovezi substanțiale că creșterea bruscă a deceselor provocate de căldura extremă va depăși cu mult orice scădere a deceselor provocate de frigul extrem și va duce la o creștere netă a mortalității peste tot în Europa.

Alte articole

Prognoza meteo. Iarna se întoarce cu toate fenomenele aferente: ger, strat nou de zăpadă, nebulozitate stratiformă şi polei

Coliziune între un front de aer cald şi unul polar. Temperaturile scad la MINUS 16 grade Celsius, vortexul polar aduce iarna în România

Acest rezultate contrazic toate teoriile efectelor «benefice» ale schimbărilor climatice, propuse, deobicei, în opoziție cu politicile de ameliorare împotriva emisiilor care ar trebui implementate cât mai rapid cu putință”, spune Antonio Gasparrini, unul dintre autorii articolului și cercetător șef la LHSTM.

Care orașe europene se vor confrunta cu cele mai multe decese provocate de căldură

Barcelona este unul dintre orașele care vor suferi cel mai mult din cauza creșterii fulminante a temperaturilor – se așteaptă că numărul morților din cauza căldurii va ajunge la 246.082 până la finalul secolului.

Următoarele clasate sunt două orașe italiene – Roma, cu 147.738, și Napoli cu 147.248. Madrid (129.716) și Milano (110.131) completează topul.

Următoarele în top zece sunt Atena (87.523), Valencia (67.519) și Marsilia (51.306). Pe locul nouă urmează chiar capitala României, Bucureștii, care ar suferi un număr de 47.468 de decese. Ultimul loc din top zece va fi ocupat de Genova, un alt oraș italian, cu 36.338 de astfel de decese.

Coliziune între un front de aer cald şi unul polar. Temperaturile scad la MINUS 16 grade Celsius, vortexul polar aduce iarna în România

Cercetătorii spun că din cauza populațiilor lor mari, cele mai multe astfel de decese se vor înregistra în orașele mari de la Mediterana – totuși, și alte orașe mai mici din Malta, Spania și Italia vor suferi.

Mai departe de Mediterana, impactul este așteptat să fie mai puțin sever – alte capitale europene, precum Paris, ar putea să fie martore la o creștere mai mică, dar tot semnificativă, a deceselor cauzate de vreme extremă, fie că e căldură extremă, fie că e frig extrem.

Mai la nord, în Scandinavia, e de așteptat că va există o ușoară scădere a deceselor provocate de temperaturi extreme. Pentru Londra, capitala britanică, e de așteptat o scădere cu 27,455 a deceselor provocate de căldură până la finalul secolului – cercetătorii atrag, totuși, atenția că această scădere este anulată puternic de creșterile masive din restul europei – rezultatul fiind o creștere netă cu 2,3 milioane a deceselor de pe continent.

„Estimările anterioare, pe baza datelor istorice, ne arătau că, pentru fiecare deces cauzat de căldură, avem zece decese provocate de frig în Europa”, spune Gary Konstantinoudis, cercetător la Imperial Research College care nu a fost implicat în studiul citat.

Prognoza meteo. Vortexul polar se întoarce, noul ciclon vine cu zăpadă şi ger. Vreme de schi la munte, strat nou de omăt pe pârtii

Asta ne arată impactul uriaș al schimbărilor climatice. „Acest nou studiu subliniază un argument crucial – fără ameliorarea temperaturilor sau fără adaptarea la ele, proiecțiile ne arată că morțile provocate de temperaturi extreme vor crește și că cele provocate de căldură le vor depăși rapid pe cele provocate de frig”.

Se pot adapta orașele europene la temperaturile în creștere? Ce spun previziunile meteo

Europa se încălzește mai repede decât orice alt continent de pe Pământ. Datele climatice actuale arată că temperaturile cresc de două ori mai repede în Europa decât pe Pământ în ansamblu.

Cifrele sunt șocante, însă o creștere a numărului de decese nu e singura problemă gravă cu care se va confrunta Europa câtă vreme continuă să se încălzească.

„Morțil provocate de căldură sunt doar o măsură a impactului schimbărilor climatice. Căldura extremă ucide dar poate să provoace și o serie mare de probleme de sănătate”, spune Dr. Madeleine Thomson, șefă la departamentul de impact climatic și adaptare de la fundația globală cartiabilă Wellcome. Ea nu a fost implicată în studiul citat.

Thomson adaugă și că nu suntem pregătiți pentru impactul pe care-l va avea căldura extremă asupra sănătății noastre – orașele trebuie să se adapteze rapid și să înceapă să gestioneze situația.

Schimbări precum creșterea numărului de spații verzi și de surse de apă pot răci mediul urban și zonele în care căldura rămâne blocată din cauza clădirilor și asfaltului sau betonului.

Adaptarea nu e suficientă, însă. Studiul sugerează că și în cazul în care se vor face eforturi uriașe pentru adaptare la temperaturile în creștere, ele nu vor fi suficiente pentru a ameliora riscul de probleme de sănătate provocat de expunerea la căldură, mai ales în cele mai vulnerabile zone, precum Mediterana, Europa Centrală sau Balcanii.

Temperaturile globale au depăşit ţinta de 1,5°C în ultimii doi ani, potrivit monitorului meteo al UE

Temperaturile medii globale au depăşit obiectivul de 1,5 grade Celsius stabilit la nivel internaţional în ultimii doi ani, a declarat vineri un observator al UE, Pământul înregistrând cel mai cald an din istorie în 2024, în timp ce dezastrele naturale au crescut în frecvenţă şi intensitate în întreaga lume, relatează France24.

Ultimii doi ani au depăşit în medie o limită critică de încălzire pentru prima dată, temperaturile globale crescând „dincolo de ceea ce oamenii moderni au experimentat vreodată”, a declarat vineri o agenţie a UE.

Monitorul UE a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, depăşind 2023 şi prelungind o serie de călduri extraordinare care au alimentat extreme climatice pe toate continentele.

În 2025 nu se anticipează un alt an record, deoarece Donald Trump, sceptic în materie de climă, îşi va prelua mandatul şi se apropie un termen limită până la care naţiunile trebuie să se angajeze să reducă şi mai mult nivelurile în creştere ale gazelor cu efect de seră, însă serviciul meteorologic britanic preconizează că 2025 se va număra printre primii trei ani cei mai calzi din istorie.

Acest exces de căldură amplifică fenomenele meteorologice extreme, iar în 2024, ţări din Spania până în Kenya, Statele Unite şi Nepal au fost afectate de dezastre care au costat peste 300 de miliarde de dolari, conform unor estimări.