Alertă meteo în România: lacurile se transformă în dune de nisip! Una dintre ilustrările dramatice ale acestei probleme este lacul din Ipoteşti, Olt, care a ajuns să sece într-o măsură atât de accentuată încât în mijlocul său s-au format cratere adânci. Pe lângă pierderea habitatului, această situație duce la moartea peștilor și a altor viețuitoare acvatice într-un ritm alarmant. Lipsa precipitațiilor și a stratului de zăpadă contribuie la diminuarea rezervelor de apă ale țării.
Lacul care cândva se întindea pe o suprafață de 15 hectare a devenit acum o simplă baltă de pescuit, oar astfel de transformări peisagistice sunt din ce în ce mai frecvente și mai îngrijorătoare. Această lipsă acută de apă are consecințe grave și în sectorul agricol, afectând culturile de rapiță și grâu în lipsa unor sisteme eficiente de irigații.
„Coeficientul de umplere este astăzi de 70%, cu 10% mai puțin ca aceeași perioadă a anului trecut”, a declarat Ana Maria Agiu, purtătoare de cuvânt a Administraţiei Naţionale Apele Române.
În plus, fenomenul de secare a lacurilor nu este izolat la nivel local, ci se întâlnește la nivel național. Un exemplu elocvent este Lacul Amara din Buzău, care a dispărut complet în ultimii doi ani, iar în sudul județului Dolj, dunele de nisip se extind, semnalând o transformare dramatică a peisajului.
Citeşte şi: Vremea în România: Ciclonul Kathleen ameninţă şi ţara noastră. Ce ne aşteaptă de Florii 2024
Pe de altă parte, Elena Mateescu, directoarea ANM, a subliniat că România se confruntă cu o „secetă pedologică extinsă”, cu consecințe asupra Moldovei, Dobrogei, Munteniei și Olteniei. Previziunile meteorologice indică temperaturi peste medie și precipitații deficitare în următoarea perioadă, amplificând criza deja existentă.
„La acest moment vorbim de secetă pedologică extinsă în Moldova, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei, dar și a Olteniei. În județul Buzău vorbim de secetă pedologică puternică, semn că din cauza deficitului de precipitații, de la începutul noului an agricol, 1 septembrie 2023, și cel puțin până la 31 martie când se încheie și perioada de acumulare a apei în sol, din cele șapte luni, în cinci luni, cantitățile de precipitații la nivel național au fost deficitare exceptând luna noiembrie și ușor peste în luna martie”, a spus Elena Mateescu la Antena 3.
Această criză, care afectează nu doar România, ci și alte țări, este un avertisment clar asupra impactului schimbărilor climatice și necesită urgent acțiuni concrete pentru protejarea resurselor de apă și adaptarea la condițiile climatice în schimbare.
„Este posibil să înregistrăm noi recorduri. Am încheiat un 2023, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, o lună februarie, de iarnă, cea mai caldă din istorie”, a mai spus directoarea ANM.