Alertă nucleară. Armata rusă a cucerit zona din jurul centralei de la Cernobîl, angajaţii au fost luaţi prizonieri de război

UPDATE: Armata rusă a cucerit zona din jurul centralei de la Cernobîl. Angajații instituției au fost luați prizonieri de război. Situația este cu atât mai tensionată cu cât centrala de la Cernobîl e un obiectiv strategic pentru Ucraina. „Membrii Gărzii naţionale care protejează depozitul opun o rezistenţă îndârjită”, a scris pe Telegram acest oficial, Anton Gheraşcenko, consilier în Ministerul de Interne ucrainean.

”Dacă depozitul este distrus de loviturile de artilerie ale adversarului, praful radioactiv ar acoperi Ucraina, Belarusul şi ţările UE”, a adăugat acesta.

Războiul din  Ucraina se apropie periculos de Cernobîl, aflat foarte aproape de Doneţk. Trupele ucrainene au făcut exerciții de luptă urbană cu arme de foc, grenade și mortiere, recent, în orașul Pripiat, oraș care a fost abandonat după explozia reactorului nuclear de la Cernobîl, în 1986, scrie Reuters, iar acum ar putea să fie nevoie de lupte adevărate lângă cenrala care mai are un reactor funcţional. 

Armata rusă pătruns în Ucraina de pe teritoriul Belarusului prin zona fostei centrale nucleare Cernobîl, situată în nordul țării, a anunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne din Ucraina.

Alte articole

Război în Ucraina. Zelenski: „Unitățile noastre continuă operațiunile defensive active în Kursk și Belgorod”. Trump dă ultimatum

Zelenski și Trump s-au întâlnit la funeraliile Papei Francisc după umilinţa de la Casa Albă. Ce au stabilit cei doi lideri

Preşedintele Zelensky raportează că invadatorii încearcă să pună mâna pe centrala nucleară de la Cernobîl.

„Forţele de ocupaţie ruse încearcă să pună mâna pe #Chornobyl_NPP. Apărătorii noştri îşi dau viaţa pentru ca tragedia din 1986 să nu se repete. Am raportat acest lucru la premierul Suedez. Aceasta este o declaraţie de război împotriva întregii Europe.”

Armata rusă a anunţat joi că a distrus 74 de instalaţii militare, între care 11 aerodromuri, în Ucraina, unde Moscova a lansat în cursul dimineţii o operaţiune militară de amploare, relatează AFP.

Klaus Iohannis a discutat cu Volodimir Zelenski: „Am promis sprijin în faţa agresiunii militare iresponsabile din partea Rusiei”
”Ca urmare a atacurilor forţelor armate ruse, au fost distruse 74 de instalaţii terestre ale infrastructurii militare ucrainene. Aceasta include 11 aerodromuri ale Forţelor aeriene”, a anunţat la televiziune purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, generalul Igor Konaşenkov.

Avioane americane F-35, în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Vor participa la misiuni şi antrenamente cu Forţele Aeriene Române
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, joi dimineața, o operațiune militară specială în Ucraina. Imediat după anunțul său, mai multe explozii au început să se audă în orașele ucrainene Kiev, Harkov sau Odesa, precum și în estul țării. Operațiunea militară a Rusiei este una complexă.

Ucraina spune că Rusia a desfășurat 203 atacuri de la începutul zilei, lupte având loc în aproape tot teritoriul, conform Reuters.

Ministerul ucrainean de externe a transmis la ora 14:00 că un elicopter K-52 al rușilor și trei elicoptere de lângă Hostomel au fost doborâte în regiunea Kiev, lângă Mejiria.

Ce a însemnat accidentul de la Cernobîl

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în centrala nucleară, pe data de 26 aprilie 1986 la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare. Centrala electrică se afla la 51°23′23″N 30°5′58″E, în apropiere de orașul Prîpeat‎‎, Ucraina. Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60 % din precipitațiile radioactive cad în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.

Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos. Acum statele independente – Rusia, Ucraina și Belarus – au fost supuse decontaminării continue și substanțiale. E dificil de estimat un număr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobîl, deoarece secretizarea din timpul sovietic a îngreunat numărarea victimelor. Listele erau incomplete și ulterior autoritățile sovietice au interzis doctorilor citarea „radiație” din certificatele de deces. O eventuală tentativă de decelare a contribuției radiației emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer în populația fostei Uniuni Sovietice e complicată de faptul că nu se cunoaște cu precizie nici măcar incidența naturală a multor tipuri de cancer, arhivistica medicală în U.R.S.S. fiind, în mod vădit, extrem de primitivă, atât înainte cât și după accident. Pernicioasei și proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adaugă deci, pentru a complica și mai mult o eventuală tentativă de estimare cu o precizie satisfăcătoare a numărului de victime afectate, în timp, de cancer, ca urmare a radioactivității emise cu ocazia accidentului, o serie de alți factori precum imposibilitatea determinării precise a dozei încasată de diversele segmente demografice afectate (deplasarea norului radioactiv n-a fost monitorizată și anunțată populației deasupra căreia acesta se afla la fiecare moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, rămânând în case, pentru a diminua contaminarea și doza încasată), realitatea geopolitică fluidă (migrație internă și emigrație a populației potențial afectată) produsă de dezintegrarea statului sovietic, complicația adusă de o creștere a incidenței cancerului în populația fostei Uniuni Sovietice din alte motive decât radioactivitatea produsă de accident, ca urmare a degradării condițiilor sociale și de viață ale populației după dezintegrarea federației: după dezintegrarea statului sovietic, pe fondul sărăcirii populației și ca urmare a liberalizării comerțului și publicității la articole gen alcool și tutun, incidența maladiilor sociale gen alcoolismul și a comportamentelor de risc precum fumatul a crescut, fapt care a condus în mod natural și la creșterea incidenței bolilor provocate de acestea, printre care se află și cancerele (oral, gastric și hepatic, când e vorba de alcoolism, pulmonar și altele, când e vorba despre fumat). La populația care a intervenit inițial pentru limitarea consecințelor dezastrului (așa-numiții lichidatori), stresul provocat de teama de îmbolnăvire de cancer a indus uneori comportamente de risc care au condus la deces înainte ca un cancer, provocat sau nu de iradierea în timpul intervenției, să apară (cazul tânărului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroză, după 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl, la vârsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumiți autori), scrie Wikipedia.