Un convoi alcătuit din șapte lansatoare mobile de rachete Iskander a fost văzut deplasându-se pe o șosea în Rusia în direcția orașului Vîborg, situat la circa 40 de kilometri de granița cu Finlanda, informează Sky News.
Pe rețelele sociale a apărut o înregistrare video, realizată de camera de bord a unei mașini cu numere de Rusia, în timp ce șoferul face diverse comentarii în timp ce depășește vehiculele militare.
„Echipamentul e nou-nouț, camioanele Ural sunt noi, șapte Iskanderuri… Așa că, finlandezilor, fiți gata să aderați la NATO”.
Președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a anunțat deja că țara sa va depune oficial cerere de aderare la NATO. Şeful statului finlandez şi un consiliu guvernamental „au decis împreună că Finlanda va cere să devină membră a NATO”, a declarat preşedintele Niinisto.
Iskander este o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune (500-700 de kilometri), care poate avea o încărcătură convențională, de până la 700 de kilograme de exploziv, sau una nucleară. Racheta este numită SS-26 Stone în terminologia NATO şi a înlocuit vechile rachete Scud din dotarea fostului URSS. Rachetele Iskander au fost deja folosite de Rusia în războiul din Ucraina.
Turcia reproşează Suediei şi Finlandei faptul că nu-i aprobă cereri de extrădare
Turcia reproşează Suediei şi Finlandei faptul că nu-i aprobă cereri de extrădare a unor persoane pe care le acuză de faptul că sunt membre ale unor ”organizaţăii teroriste”, potrivit agenţiei de stat turce de presă Anadolu, relatează AFP.
Ankara a ameninţat vineri să blocheze procesul de extindere al NATO în aceste două ţări nordice, care necesită o unanimitate a membrilor Alianţei Nord-Atlantice.
Niciuna dintre cele 33 de cereri de extrădare trimise de către Ankara nu a fost aprobată nici de Stockholm şi nici de Helsinki în ultimii cinci ani, potrivit Anadolu, care citează luni surse de la Ministerul turc al Justiţiei. Potrivit agenţiei de presă, aceste cereri de extrădare vizează persoane căutate de către Ankara cu privire la faptul că sunt membre ale Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) sau ale mişcării lui Fethullah Gülen.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, odinioară un aliat al lui Fethullah Gülen, un predicator rezident în Statele Unite, îl acuză pe acesta de faptul că a urzit împotriva sa lovitura de stat eşuată în iulie 2016 şi îl consideră un ”lider terorist”.
Recep Tayyip Erdogan şi-a exprimat vineri ostlitatea faţă de aderarea celor două ţări nordice la NATO, reproşându-le faptul că servesc drept ”adăposturi ale teroriştilor PKK”, rebeli kurzi turci.
Turcia reproşează Suediei şi Fnlandei – dar mai ales Stockholmului – faptul că dau dovadă de prea multă înţelegere faţă de PKK, în pofida faptului că partidul se află pe lista cu organizaţii teroriste a Uniunii Europene (UE).
Ministrul turc de Externe Mevlut Cavusoglu s-a arătat conciliant faţă de Finlanda, duminică, însă a reproşat Suediei faptul că a făcut declaraţii ”provocatoare” la negocieri, la Berlin, privind o aderare a celor două ţări la NATO.
Joe Biden a cedat: Trimite sute de soldați în război
Suedia şi-a anunţat luni, în mod oficial, candidatura la aderarea la NATO, după ce Finlanda a făcut acest lucru duminică, în timp ce Alianţăa încearcă să potolească ostilitatea de ultim moment a Turciei.
O unanimitate şi apoi o ratificare în toate cele 30 de parlamente ale statelor membre NATO sunt necesare în vederea primirii unor noi membri în Alianţa Nord-Atlantică.
O delegaţie diplomatică suedeză urmează să fie trimisă în Turcia pentru a ”vedea cum poate fi soluţionată problema”, a anunţat luni ministrul suedez al Apărării Peter Hultqvist.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a declarat ”încrezător”, duminică, în posibilitatea ca statele membre NATO să ajungă la un compromis cu Turcia, care nu intenţionează, în opinia sa, să blocheze aderarea Finlandei şi Suediei.