Alertă! Poluare cu particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere la Moldova Nouă, în judeţul Caraş-Severin

Potrivit unui comunicat de presă, de marţi, al Gărzii Naţionale de Mediu, comisarii au fost să verifice fenomenul de poluare de la Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin,după ce au fost înştiinţaţi de reprezentanţii SC Moldomin SA.

„Astăzi, 2 aprilie, Comisariatul Judeţean Caraş – Severin al Gărzii Naţionale de Mediu a fost anunţat de SC Moldomin SA că, pe fondul intensificării vântului, s-a produs fenomenul de poluare cu particule în suspensie provenite de pe suprafaţa iazurilor Boşneag – Extindere şi Tăuşani. Imediat ce au primit notificarea, comisarii GNM s-au deplasat la fata locului unde au constatat prezenţa fenomenului de spulberare şi posibilitatea extinderii fenomenului de poluare către graniţa cu Serbia”, se arată în comunicat.

Comisarii Gărzii de Mediu au dispus umplerea iazurilor cu apă, astfel că fenomenul de poluare s-a redus de pe suprafaţa iazurilor cu 50 la sută.

„În limita atribuţiilor care le revin, comisarii Gărzii Naţionale de Mediu au luat toate măsurile pentru limitarea fenomenului şi au dispus, imediat, umectarea suprafeţei iazurilor cu ajutorul instalaţiei existente. Ca urmare a acestei măsuri, la o jumătate de oră de la pornirea instalaţiei de umectare, fenomenul de poluare de pe suprafaţa iazurilor s-a redus cu 50%”, se mai arată în comunicat.

Alte articole

O nouă taxă pentru proprietarii de maşini. Cine sunt românii care ar putea fi nevoiţi să scoată bani în plus din buzunar

Andrei Caramitru dă vina pe Asia pentru creșterea poluării. ”ONG-urile care zbiară au cu totul altă agendă”

Şi Grupul Ecologic de Colaborare Nera, un ONG care activează în domeniul în domeniul ecologic, a tras un semnal de alarmă, într-un comunicat de presă de marţi, în ceea ce priveşte poluarea de la Moldova Nouă, susţinând că este vorba despre o catastrofă ecologică în Clisura Dunării.

„Catastrofă ecologică în Clisura Dunării – sau cum să cheltui 2 milioane de euro de la bugetul de stat fara nici un efect. Vântul îi «prăfuieşte» din nou pe locuitorii din Moldova Nouă cu deşeuri miniere de la iazul Tăuşani – Boşneag. Acum nu a existat energie pentru funcţionarea aspersoarelor (care oricum nu funcţionau pe un asemenea praf şi un asemenea vânt), la viitorul vânt probabil nu va fi forţa de muncă, iar la următorul nu va fi…”, se arată în comunicat.

Ecologiştii mai spun că specialiştii de la Protecţia Mediului au dat acorduri de mediu şi autorizaţii pe o soluţie tehnică care nu va duce la stoparea poluării.

„Specialiştii de la Ministerul Economiei, Agenţia de Protecţia Mediului şi Primăria Moldova Nouă au dat acorduri de mediu şi autorizaţii pe o soluţie tehnică care nu va produce stoparea poluării. Problema este cine va plăti eşecul? Cu siguranţă locuitorii din Clisură cu sănătatea şi cu taxele şi cu impozitele colectate la bugetul de stat de unde s-a finanţat proiectul. Din 2016, de la apariţia în spaţiul public a acestei soluţii, GEC Nera s-a opus implementării ei şi a cerut folosirea unei consolidări vegetative a iazului care ar fi funcţionat fără energie, fară forţă de muncă. Ar fi funcţionat singură! Petiţiile GEC Nera nu au fost luate în considerare de Ministerul Mediului, Ministerul Economiei, APM şi Primărie. Banii trebuiau aruncaţi pe apa Dunării …sau cine ştie unde! În 2 aprilie 2019 poluarea din Clisură este şi mai rebelă deoarece suprafaţa iazului, în parte stabilizată în ultimii ani cu vegetaţie spontană, a fost răvăşită de utilajele celor care au «stopat» poluarea, iar praful a fost adus din nou în calea vântului”, se mai arată în comunicat.

După închiderea minei de la Moldova Nouă, iazul de decantare Boşneag a rămas principala sursă de poluare în zona Clisurii Dunării, în special în zilele cu vânt puternic, când praful de steril este ridicat în aer.

În iulie 2016, pentru poluarea cu steril produsă de iazul de decantare Boşneag din Moldova Nouă, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României şi a reclamat Statul Român la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Curtea a pronunţat sentinţa împotriva Statului Român, sentinţă care nu a inclus şi sancţionări financiare, ci doar a impus adaptarea legislaţiei la directivele UE.

Guvernul de atunci a pregătit cadrul legal pentru a rezolva problema şi anume umezirea suprafeţei iazului Boşneag utilizând apă din Dunăre.

Investiţia în valoare de 1,6 milioane de euro este derulată prin Ministerul Economiei şi constă în construcţia unei staţii de pompare, realizarea unui sistem de conducte pe o suprafaţă de 120 hectare şi montarea unui sistem de aspersoare pentru umectarea iazului, astfel încât particulele fine de praf provenite de la deşeurile miniere să nu mai fie duse de vânt şi să polueze localităţile limitrofe, punând în pericol sănătatea umană.