Alexandru Rafila, despre noul an şcolar: „Copiii se pot îmbolnăvi, ar trebui să nu fie mai mult de 15 elevi într-o clasă”

Reprezentantul României la Organizația Mondială a Sănătății, prof. Alexandru Rafila, a vorbit despre începerea școlii din 14 septembrie. „Școala, într-un fel sau altul, trebuie să reînceapă. Trebuie să avem măcar speranța unei activități apropiate de normal, copiii au nevoie să interacționeze unii cu alții, cu profesorii, pentru că prelungirea excesivă a învățământului la distanță nu cred că e sustenabilă. Trebuie să punem în balanță și protecția față de această infecție, dar și dezvoltarea lor normală, ca viitori membri ai societății care se pot integra, care pot duce mai departe această țară”, a spus Rafila.

Klaus Iohannis a promulgat legea care pregăteşte învăţământul pentru STAREA DE URGENŢĂ 

Rafila a vorbit și despre temerile exprimate de mulți părinți, că, dacă merg la școală, copiii se pot îmbolnăvi. „Temerile sunt normale. Părinții trebuie să știe în primul rând că discutăm despre o boală transmisibilă, ar evitarea în totalitate a transmiterii acestei boli nu este posibilă. Așa cum copiii răcesc, fac gripă, tot așa se pot îmbolnăvi și cu noul coronavirus. Problema este cum facem să minimalizăm acest risc. Și cum facem, dacă se întâmplă ca într-o clasă să apară un caz, ca restul școlii să-și continue activitatea normal”, a spus Rafila.

El a dat exemplul altor țări care au luat măsuri pentru redeschiderea școlilor și care au mers pe principiul claselor care nu ar trebui să depășească 15 elevi.

Alte articole

Alexandru Rafila, despre virusul HMPV: Nu este nicio noutate. Este răspunzător pentru o bună parte din virozele respiratorii

Vacanța de iarnă începe din acest weekend. Elevii se întorc la cursuri de anul viitor. Structura anului școlar 2024 – 2025

„Grupuri mai mici înseamnă și risc mai mic de răspândire a infecției. Una este să ai un caz într-o clasă cu 15 elevi și alta e să ai un caz într-o clasă cu 40 de elevi. Riscul crește. Distanțarea fizică cred că este importantă. Utilizarea măștii este una dintre soluții. Sunt țări în care utilizarea măștii este impusă în pauze sau la activitățile din exterior, unde copiii interacționează unii cu celialți. Sunt mai multe variante, ar trebui să ne gândim foarte serios care dintre acestea permit defășurarea unei activități apropiate de normal și minimizează riscurile”, a spus Rafila.

Alexandru Rafila, anunţul care dă fiori românilor. Nu vom scăpa de coronavirus nici anul viitor

El spune însă că purtarea măștii ar putea dificilă în cazul elevilor din clasele mici.

„Cred că transparența în comunicarea cu părinții este esențială, pentru că dacă apare un caz în școală, părinții trebuie să știe. Și, mai mult, trebuie să știe că nu este o tragedie. Clasa respectivă intră într-o perioadă de repaus, pentru două săptămâni, este dezinfectată și copiii revin la școală. Dar asta nu înseamnă să închidem toată școala, să luăm măsuri exagerate. Dar nu trebuie nici neglijate măsurile”, a spus Rafila.

Medicul adaugă că părinții și bunicii trebuie să dea un exemplu copiilor în ceea cce privește respectarea regulilor.

„Copiii, dacă văd că părinții poartă mască, implicit consideră că este o normă socială sau încep să înțeleagă că au și ei o responsabilitate. Dacă un copil pe care noi vrem să-l lămurim, să spunem, să poarte masca la școală observă că părinții sau bunicii sau persoane cu care interacționează în mod obișnuit nu poartă mască în spații închise, o să se întrebe: eu de ce să port mască la școală? Și atunci noi, adulții, suntem până la urmă cei care vom determina comportamentul preventiv și vom proteja copiii”, a adăugat el.

Dr. Ioana Stăncel, expert român în sănătate publică, atrage atenția în legătură cu riscurile care ar putea apărea după redeschiderea școlilor și grădinițelor. Aceasta crede că în școli și grădinițe vor apărea focare, iar copiii asimptomatici ar putea să ducă boala acasă infectând alți membri ai familiei. „Mă aștept să avem focare odată cu reluarea grădinițelor și începutul școlii și în același timp avem transmitere comunitară, astfel că nu putem ști care este pacientul zero într un focar, într-o transmitere comunitară nu se mai poate identifica pacientul zero”