Alexandru Rafila dezvăluie când a aflat prima dată de morţii de la Spitalul Pantelimon: „Prima sesizare a fost făcută pe 8 aprilie. Eu am aprobat o acţiune de control în data de 10”

Rafila susţine că plângerea făcută pe data de 8 aprilie de asistenta şefă Stamatoiu ar fi fost urmată de o alta, a altei persoane, pe data de 12 aprilie, dar că niciuna nu se referea în momentul respectiv la morţi ale unor persoane, ci la aspecte legate de bullying pe care cele două le-ar fi suferit în spital.

„Prima sesizare de la Spitalul Pantelimon a fost făcută de doamna Stamatoiu, asistent șef sau, mă rog, director de îngrijiri, cum se numește la spitalele mai mari, pe data de 8 aprilie. Eu am aprobat o acțiune de control pe data de 10, printr-un referat, iar la această acțiune au participat două persoane.

Șeful corpului de control, funcționar public, și un consilier personal al meu, care avea atribuții pe probleme de control. Ceea ce s-a verificat de către acești oameni a fost o plângere de natură administrativă. Doamna Stamatoiu se plângea că este împiedicată să îşi exercite atribuțiile de serviciu de cei care conduceau spitalul, de diverse alte persoane și a fost dublată această sesizare de o sesizare a doamnei dr. Voicu, care tot așa se plângea că nu poate să lucreze în colectivul în ATI și că este victima unui bullying sau cyberbullying, ceva de genul ăsta, mobbing, nici nu știam exact ce înseamnă acești termeni și ei s-au dus să verifice acest lucru. Ei nu s-au dus să verifice cazurile semnalate la parchet. Nu, pentru că nici nu au dreptul. Deci, să vă explic. Spitalul a fost notificat, ei au fost… Deci, reclamația a fost făcută pe 8, eu am trimis corpul de control pe 10. Ceea ce a ajuns la noi a fost un document pe care doamna Stamatoiu l-a depus în dimineața zilei de 11 la spital, în care sesizează spitalul că a făcut o plângere penală din cauza unor morți suspecte la spital. Deci, pe 8 a venit doar plângerea legată de modul cum se comporta conducerea spitalului cu cele două doamne. Cu una dintre ele, cu doamna Stamatoiu, că fiecare a făcut plângerea ei. Una a făcut pe 8 și una a făcut pe 12. Dar sunt plângeri de natură administrativă.

Eu am aflat despre cazurile suspecte de la managerul spitalului. Am luat legătura cu el și atunci am făcut două lucruri. I-am spus să facă plângere penală și spitalul pentru aceste cazuri suspecte, pe de-o parte. Și pe de-altă parte am trimis o scrisoare la colegiul medicilor să ne dea un medic. Pentru că noi la corpul de control avem funcționari publici care n-au specializare în control medical. Colegiul medicilor s-a sesizat imediat în urma informării pe care le-am dat-o noi și solicitării pe care le-am dat-o noi s-au întrunit și ei tot în 11 și au declanșat procedura de ancheta disciplinară. Ancheta disciplinară este o procedură care revine în exclusivitate colegiului medicilor și se referă la activitatea medicală. La eventuala culpă medicală în modul în care se tratează un anumit pacient sau mai mulți pacienți. Oricum, pe 11 s-au declanșat ancheta penală, ancheta disciplinară a colegiului medicilor și o anchetă internă a spitalului”, a spus Alexandru Rafila, la Realitatea.

Alte articole

Scandal în Sănătate, medicii cu vârsta de pensionare nu mai pot profesa. Alexandru Rafila: „Trebuie să găsim o soluţie”

Salarizarea doctorilor se schimbă. Rafila anunţă că medicii vor fi plătiţi „per performanţă”

Citeşte şi: Victor Ciutacu, după cazul spitalului Pantelimon: „Faptul că nu iei şpaga ar trebui să fie normă, nu excepţia”

„Spitalul conform legii are datoria, în cazul în care apare o astfel de situație, să facă o comisie internă formată de medici din alte secții, nu de specialitate ATI, să verifice situația existentă. Asta este desfășurătorul. Mai mult, există prevedere foarte clară în codul penal în care într-o astfel de situație cauzele suspecte de omor sunt de competența exclusivă a procurorului. Deci corpul de control nu avea atribuții să cerceteze așa ceva. Nu avea atribuții și nici nu avea pârghile. Gândiți-vă că dacă la ancheta internă a spitalului sau la colegiul medicilor s-au făcut discuții cu personalul, s-au verificat documente medicale, chestiunile care au ținut, de percheziție informatică, de la echipamentele de acolo, la injectomate, interceptări și așa mai departe, toate chestiunile astea le-a putut face parchetul. Ori a durat patru luni până am auzit și noi de referatul procurorului, din momentul sesizării până în momentul când a… Deci eu nu pot să imput unor oameni care au fost acolo ca să-și facă datoria, au fost făcuți în toate felurile, milițieni și așa mai departe, cei de la corpul de control, adică eu am fost un coleg de la corpul de control, directorul chiar al corpului de control care între timp a și demisionat și un consilier personal al meu care avea astfel de atribuții.

N-am înțeles de ce noi am fost ținta unui astfel de atac, pentru că am reacționat imediat, n-am vrut să ascundem nimic. Am dispus managerului să ia imediat să facă plângere penală. Am sesizat colegiul medicilor. Deci n-am avut ce să ascundem, n-aveam de ce, pentru că era o situație foarte gravă, mai ales că ea fusese concomitent tot în data de 11 cred, a început și presa să relateze despre aceste morți suspecte. Și asta a fost tot desfășurătorul pe care l-am probat, l-am transmis la corpul de control al primului ministru, împreună cu toate documentele doveditoare și însoțitoare ale acestei activități.

De exemplu, eu ca ministru al Sănătății nu am văzut concluziile și raportul Comisiei de Disciplină. Nu am dreptul conform legii. Singurii cu care lucrează cu colegiul medicilor într-o astfel de situație sunt cei de la parchet. Eu i-am spus managerului: cât mai repede plângere penală. Pentru că era o situație foarte gravă”, a spus ministrul, pentru sursa citată.

Alexandru Rafila a discutat despre tensiunile dintre Ministerul Sănătății și Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), condus de Raed Arafat.

Rafila, despre Arafat şi achiziţia de ambulanţe: „Au fost bani europeni pentru 4.000 de ambulanţe şi au fost cumpărate 700”

Întrebat despre ambulanțele pe care Raed Arafat a anunțat că vor fi achiziționate, Alexandru Rafila a spus: „Problema e să le cumpere. Nu să zică că le cumpără. Asta este o problemă. Au fost bani europeni pentru a achiziția 4.000 de ambulanțe în intervalul 2017-2022. Din 4.000 s-au cumpărat vreo 700. Atâta s-au cumpărat, atâta au reușit să cumpere. 85-90% din totalul intervențiilor le fac ambulanțele”.

Referitor la faptul că pe SMURD sunt foarte puțini medici, acesta a spus: „Sunt luați de la noi, de la UPU, da. Medici și asistenți medicali sunt angajați pe ambulanțe. Eu acolo aveam o problemă legată de medici. Dar dacă, de exemplu, de la 112 se trimite la o situație… Este un algoritm acolo, nu e la noi 112. E tot la domnul Arafat.

Încă o dată, nu vreau nici aici, așa cum am discutat despre pacienți și medici sau despre diferite categorii profesionale, să punem în antiteză ceva. Paramedicii de la SMURD sunt pompieri, sunt niște oameni admirabili care își fac datoria. Dar nici nouă ne convine că sunt puși să facă asta. Vă spun că știu din interiorul sistemului.

Exact, e vorba despre un principiu. Noi trebuie să fim conștienți că una este integrarea acestor sisteme în situații de urgență, unde în mod evident DSU are comanda sau inspectoratul general pentru situații de urgență, așa trebuie să fie. Și alta este situația de normalitate de zi cu zi.

De zi cu zi, în care în mod evident trebuie să am reziliența serviciilor de urgență medicale. Ori asta se poate face având două elemente. Infrastructură, de data asta infrastructură înseamnă ambulanțe noi, care nu pun în pericol nici viața pacienților, nici viața personalului de pe ambulanțe. Și personal calificat. Și acolo am găsit, am scos acum la concurs 1300 de locuri pentru oameni ca să îi angajăm pe ambulanțe. Avem o foarte bună colaborare cu sindicatul Ambulanța, dar nu pentru că eu am nevoie de un sprijin sindical, ci pentru că DSU reprezintă peste 90-95% din totalul angajaților de la ambulanță și lucrăm pentru ca să le îmbunătățim condițiile de muncă. Sper să se cumpere ambulanțe, dar repet, nu le cumpărăm noi”.

Citeşte şi: Alexandru Rafila nu îşi dă demisia: „Mesajul pentru opinia publică este cel care trebuie să redea încrederea în sistemul de sănătate şi să terminăm cu aceste discuţii”