Alexandru Rafila: „Teoretic, vaccinul va acţiona şi împotriva noii tulpini. Rămâne de văzut dacă campania va fi suficient de rapidă”

Alexandru Rafila a spus la Digi24 că aşa numita „nouă tulpină” nu este, de fapt, chiar nouă, ea fiind în circulaţie încă din 20 septembrie, când a fost depistată la primul pacient, şi deci poate fi izolată şi studiată, astfel încât să poată fi combătută de vaccinurile anti-Covid.

„Dacă s-a identificat, se poate și izola”, a spus Alexandru Rafila, despre persoana din Italia care a fost identificată cu mutația de coronavirus descoperită în Marea Britanie.

„Nu e o tulpină neapărat nou, ea circulă începând din data de 20 septembrie, când a fost primul pacient diagnosticat și identificat, astfel încât în momentul de față se cunoaște destul de bine această tulpină”, a completat el.

„Rămâne de văzut dacă campania de vaccinare va fi suficient de rapidă, încât să oprească transmiterea excesivă. Pentru că, până la urmă, asta este problema”, a mai spus Alexandru Rafila.

Alte articole

Alexandru Rafila caută „analgezice” în scandalul Pantelimon: „E un conflict vechi, au fost reclamaţii de ambele părţi”. Cum se schimbă legea

Alexandru Rafila dezvăluie când a aflat prima dată de morţii de la Spitalul Pantelimon: „Prima sesizare a fost făcută pe 8 aprilie. Eu am aprobat o acţiune de control în data de 10”

Alexandru Rafila spune că noua tulpină poate fi combătută cu vaccin

El a răspuns că „teoretic” vaccinurile anti-COVID vor acționa și împotriva acestei noi tulpini: „Nu există elemente care să arate că anticorpii neutralizanți față de virusurile circulante în acest moment, inclusiv față de această tulpină, nu ar fi eficienți. Dar pentru că este de puțin timp la dispoziția cercetătorilor, rămâne de văzut dacă și efectul protector al anticorpilor rămâne la fel de bun și în cazul acestei tulpini”, a subliniat reprezentantul României la OMS.

El a precizat că testarea de tip RT-PCR din România detectează această tulpină.

„Absolut. Nu are legătură cu testarea PCR, pentru că el identifică regiuni stabile ale genomului, nu regiuni modificate. Problema acestei modificări este la nivelul proteinei Spike, pentru că această proteină este cea care identifică receptorii celulari pe baza căruia se atașează și ulterior se internalizează. Nu are legătură cu diagnosticul, are legătură cu răspândirea.”, a concluzionat Rafila.

Citeşte şi: Raed Arafat avertizează: „Presiunea pe Bucureşti şi Ilfov este în continuare mare”