Alianţa de Centru-Dreapta – planul în 3 paşi. Cum se negociază în Modrogan şi care e disputa din PDL

PDL pregăteşte pentru alegerile parlamentare o schimbare de imagine, astfel încât candidaţii democrat-liberali să se prezinte în faţa electoratului sub o nouă înfăţişare. Totul va fi reglat prin intermediul Alianţei de Centru-Dreapta la care se va ajunge în trei paşi.

1. PDL împreună cu PNŢCD şi Partidul Noua Republică vor forma o alianţă electorală care ar urma să fie pusă la punct în maximum o lună. Pentru oficializarea alianţei, PDL ar urma să convoace Consiliul Naţional de Coordonare în jurul datei de 20 septembrie iar decizia se va lua prin votul membrilor BPN, al şefilor de filiale şi al parlamentarilor. După girul CNC, alianţa va fi înregistrată la Tribunal.

2. Alianţa va capta două fundaţii: Iniţiativa Civică de Centru Dreapta (condusă de către Mihai Răzvan Ungureanu) şi Fundaţia Creştin Democrată (coordonată de Theodor Baconschi şi reprezentată de Adrian Papahagi), la care se pot adăuga diverse ONG-uri, fără ca acest proces să necesite certificarea legală la Tribunal.

3. Noua formă a alianţei va fi înregistrată la Biroul Electoral Central, intrându-se astfel în linia dreaptă pentru întocmirea listelelor finale cu candidaţi.

Practic, în cadrul Alianţei, PDL îşi va păstra culoarea portocalie şi trandafirul, simboluri care l-au consacrat, însă acestea se vor pierde în noua imagine a suprastructurii politice. Surse din conducerea PDL au explicat pentru ROMÂNIATV.NET că alianţa va împrumuta simbolurile Partidului Popular European: cel mai probabil inima albă pe un fundal albastru.

În paralel, gruparea celor trei partide lucrează la un protocol de colaborare, document care se va finaliza cu un manifest care ar urma să fie lansat în această lună şi care ar urma să poarte numele „Manifestul pentru România”.

Dincolo de strategia de imagine, principala problemă pentru noua alianţă este stabilirea unor liste comune, după modelul USL. Aceasta întrucât în respectiva structură se ciocnesc două puncte de vedere.

Primul este cel al vechii gărzi a partidului în spatele căreia se adună primarii şi şefii filialelor din teritoriu. Conform acestora, alianţa ar trebui să mizeze în primul rând pe maşinăria de partid, iar posturile să fie rezervate pentru actualii deputaţi şi senatori precum şi pentru cei care se bucură de influenţă în cadrul partidului.

Cel de-al doilea punct de vedere aparţine noilor veniţi în frunte cu Mihail Neamţu, preşedintele Noii Republici fiind susţinut de către vicepreşedintele PDL Monica Macovei. Concret, Neamţu şi Macovei cer eliminarea de pe lista candidaţilor a numelor controversate şi instituirea unui nou set de criterii pentru integritate.

„Negocierile sunt dure şi câteodată pe un ton violent. Neamţu a fost luat la întrebări că cine e el să pună condiţii, întâi să muncească şi apoi să dea lecţii, etc.”, au precizat pentru ROMÂNIATV.NET surse participante la discuţii.

De altfel, primele solicitări venite din partea lui Neamţu au fost deja respinse. Şeful Noii Republici a cerut limitarea numărului de mandate pentru primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene. Mai exact, Neamţu a cerut ca în protocolul de colaborare PDL să subscrie la faptul că este de acord cu modificarea Legii Electorale astfel încât aleşii din teritoriu să poată ocupa posturile pentru maximum două mandate.

Neamţu, MRU şi Papahagi- locuri rezervate pe listele de la parlamentare

Dincolo de negocieri, „sateliţii” PDL au primit asigurări că vor beneficia de locuri eligibile în cadrul listelor de candidaţi pentru alegerile din toamnă. Conform înţelegerii din Modrogan, Mihail Neamţu va candida în Arad, Adrian Papahagi la Cluj, iar Mihai Răzvan Ungureanu la Iaşi. Cazul fostului premier este în schimb unul special. Căci, Ungureanu are două variante: să candideze ca independent, beneficiind doar de sprijinul alianţei sau să fie înscris în cadrul listelor comune. De altfel, spun sursele citate, acesta nu a renunţat la ideea de a-şi păstra „independenţa” cel puţin până în primăvară, urmând ca apoi să se înscrie direct în rândul democrat-liberalilor.

Stabilirea susţinerii comune a candidaţilor este un alt motiv de conflict în cadrul negocierilor. Aceasta pentru că alegerile din toamnă aduc şi o altă noutate: influenţa mai mare ca oricând a primarilor democrat-liberali în ceea ce priveşte deciziile luate la centru. Emil Boc, George Scripcaru, Dorin Florea şi Gheorghe Falcă vor avea un cuvânt greu de spus în momentul împărţirii colegiilor. Mai mult, primarul Aradului ar putea candida el însuşi pentru un post în Senat. Surse din vârful PDL au precizat pentru ROMÂNIATV.NET că Falcă şi-a anunţat deja intenţiile în cadrul organizaţiei judeţene, iar şansele sale de reuşită sunt cât se poate de reale. „Va candida în cel mai mare colegiu din judeţ şi asta la câteva luni după ce a luat primăria. Are cele mai mare şanse dintre candidaţii PDL din judeţ”. Conform aceloraşi surse, obţinerea unui fotoliu de parlamentar ar fi singura şansă pentru Falcă de a scăpa de cercetările DNA, funcţia de senator asigurându-i imunitatea de care are nevoie.

Ţinta PDL pentru alegerile din toamnă: minimum 25% din fotoliile parlamentare

Discuţii sunt şi în privinţa noilor nume scoase la înaintare din partea PDL. Printre cei care îşi fac încălzirea, dar care nu au primit încă undă verde se numără fostul consilier al lui Emil Boc, Andreea Paul Vass şi fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu. Probleme serioase ridică şi o nouă candidatură a fostului ministru al Dezvoltării, Elena Udrea. Lipsa popularităţii, uzura guvernării şi, nu în ultimul rând, dezastrul pe care Organizaţia Bucureşti l-a înregistrat la locale sub conducerea sa, o lasă pe Elena Udrea fără prea multe argumente în favoarea unei noi candidaturi la Camera Deputaţilor. Cu toate acestea, surse din filială dau ca sigură o nouă încercare a Elenei Udrea în faţa electoratului.

Există însă şi o categorie în cadrul PDL care deocamdată nu îşi face griji: senatorii şi deputaţii care îşi încheie mandatele şi care nu au avut responsabilităţi majore la alegerile locale. Conform înţelegerii interne din partid, aleşii îşi păstrează colegiul pe care l-au câştigat în 2008.

„Suntem încă în faza de discuţii exploratorii. Rămâne de văzut cum vor fi candidaturile în funcţie de această alianţă la care lucrăm. Noi, în PDL avem acest principiu ca fiecare parlamentar să-şi păstreze locul pentru a candida din nou. Pe de altă parte, avem doar o treime din colegii, deci este loc pentru candidaturi. Dacă se va păstra legea electorală şi implicit redistribuirea locurilor ţinta este să obţinem minimum 25%”, a precizat pentru ROMÂNIATV.NET liderul deputaţilor democrat-liberali, Mircea Toader.

Paradoxal, ţinta de 25% ar putea fi atinsă de PDL tocmai datorită plasei de siguranţă pusă la punct de către adversarii săi politici. Căci, actuala formă a legii electorale, stabilită de guvernarea liberală înaintea alegerilor din anul 2008, avantajează partidul sau alianţa electorală care se clasează pe locul al doilea, prin redistribuirea voturilor. De aici şi teama pedeliştilor că Guvernul Ponta va încerca să modifice Legea Electorală la începutul sesiunii parlamentare din toamnă. „Nu ar fi legal, dar ne putem aştepta la orice”, a adăugat Toader.