Alimente sănătoase vs. alimente nesănătoase. Mihaela Bilic te învaţă să citeşti corect eticheta

Ambalajele produselor alimentare ar putea conține, în viitorul apropiat, informații despre originea materiei prime și data până la care se pot consuma, spune Mihaela Bilic.

Totul face parte din noua strategie alimentară a Comisiei Europene. Mai multe țări au adoptat, în prezent, sistemul „Nutriscore” care indică prin culori și litere care sunt produsele dietetice și cele bogate în calorii. Sistemul este, însă criticat de specialiști.

Sistemul NutriScore ne arată prin litere și culori care sunt produsele bogate în zahăr, sare și grăsimi.

Verdele indică alimentele pe care le putem consuma des și în cantități mari, galbenul înseamnă prudență, iar la portocaliu și roșu consumul trebuie limitat.

Alte articole

Alimentul minune din supermarket care costă doar 7 lei. Mihaela Bilic: „Are omega 3, vitamina D, calciu și fier. Recomand!”

Mihaela Bilic, despre combinaţia banală care îţi distruge sănătatea şi despre dependenţa de zahăr pe grupe de vârstă

Medicii nutriționiști spun că sistemul ne ajută, mai degrabă, să alegem corect porțiile de mâncare pentru ca alimentele sănătoase și naturale nu trebuie excluse din dietă.

„NUTRI-SCORE nu împarte alimentele în sănătoase și nesănătoase. De exemplu, ulei, untul, parmezanul, produse care sunt sănătoase și vor avea un scor de culoare roșie. De ce? Pentru că conțin foarte multă gresime! Să fim atenți la cantitate. Bineînțeles, uleiul se consumă cu lingura, iar untul se consumă, în cantitate mică, un cubuleț, nimeni nu mănâncă cu sutele de grame.”, spune Mihaela Bilic, medic nutriționist.

Un astfel de sistem, introdus inițial de Franța și preluat de țări precum Belgia, Germania, Spania și Olanda ar putea sta și la baza noii strategii a Comisiei Europene privind siguranța alimentară.

Sistemul a fost însă criticat de multe state europene pe motiv că include pe lista alimentelor de evitat unele produse tradiționale, specifice multor țări, cum ar fi uleiul de măsline, șunca de Parma și brânza Parmegiano.

„Sunt anumite state care susțin că am ajunge la situații ciudate, de exemplu, ulei de măsline care este foarte sănătos ar avea un scor mai mic decât o băutură răcoritoare carbogazoasă sau dacă cartofii prăjiți ar avea o valoare nutrițională mai bună decât mierea, de exemplu. Sunt anumite state membre care susțin că nici măcar nu am avea nevoie de așa ceva.”, declară şi europarlamentarul Alin Mituță, pentru Pro Tv.  

La fel se întâmplă și în cazul produselor specifice unei anumite regiuni. „Aici vorbesc și despre mezelurile crud uscate, salamul de sibiu, îl vom găsi pe culoarea roșie, dar salamul de sibiu se mânâncă cu felia subțire și porția corectă este de 20-30 de grame, în niciun caz 100 de grame.”

Pe de altă parte, specialiștii de la Facultatea de Chimie Alimentară din Galați susțin că introducea unui cod QR pentru toate produsele alimentare ar evita astfel de situații.

Petru Alexe, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor: „O extensie a etichetătii nutriționale printr-un QRCode, ce ar înseamna, înseamnă că fiecare produs are acest qcode care se duce la clasa lui de produs, acolo există toate componentele care intră în produs, există toți aditivii, atenționări, există atenționări la alergii, există furnizorul de materii prime, procesatorul, distribuitorul.”

Pentru moment, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor, pe scurt, Efsa, a lansat un proiect în dezbatere publică și a cerut opinia specialiștilor europeni în nutriție. Noile etichete ar putea explica mai bine dacă un produs alimentar mai poate fi consumat sau nu. Mai mult decât atât, ar putea apărea produse fără date limită de consum. Noua schemă de etichetare nutrițională la nivelul UE ar trebui să intre în vigoare în următorii doi ani.

Infocons: Muştar cu mai mult zahar decât boabe de muştar

InfoCons a realizat un studiu pe baza produselor tip muștar marcă proprie ce se regăsesc pe piața din România.

39 de produse au făcut obiectul studiului. Aceste produse provin de la următorii producători/distribuitori. 

Ca urmare a centralizării informațiilor au rezultat următoare:

Din punct de vedere al ingredientului principal (boabe de muștar/semințe de muștar sau făină de muștar) din compoziție:

• Boabe de muștar/semințe de muștar într-o proporție cuprinsă între 16,3%  și 30%  din compoziție
• Faină de muștar într-o proporție cuprinsă între  19% și 20% din compoziție

Din punct de vedere al menționării provenienței ingredientului principal:

• 23% NU menționează proveniența ingredientului principal. Află AICI care este regulamentul prin care se reglementează menționarea provenienței ingredientului principal.

Din punct de vedere al ingredientului folosit în cea mai mare cantitate în compoziția muștarului marcă proprie:

• 97,43% au drept ingredient principal apa;

Din punct de vedere al aditivilor alimentari regăsiți în mustar:

• 97,43% din produse au în compoziție E-uri (aditivi alimentari);

Numericul de aditivi alimentari variază între 0–4 :

• 15,38% din produse au în compoziție 4 E-uri;
• 23.07% din produse au în compoziție 3 E-uri;
• 43,58% din produse au în compoziție 2 E-uri;
• 15,38% din produse au în compoziție 1 E ;
• 2,57% din produse nu au în compoziție E-uri;

Din punct de vedere al tipurilor de aditivi alimentari regăsiți frecvent în muștarul marcă proprie – află AICI care sunt cei mai regăsiți aditivi alimentari în muștarul marcă proprie.

Din punct de vedere al informațiilor nutriționale regăsite în muștarul marcă proprie:

Toate produsele studiate au avut pe etichetă informațiile nutriționale per 100g produs.

• Valoarea energetică este cuprinsa între 23 kcal și 245 kcal.
• Cantitatea de grăsimi variază între 3g și 23,6g.
• Cantitatea acizilor grași saturați este cuprinsă între 0.2g și 0.9g.
• Cantitatea de proteină se situează între 3g și 7.5g pentru produsele studiate.
• Cantitatea de glucide se situează între 2.1g și 20,9g.

Din punct de vedere al cantității de sare și zaharuri:

• Cantitatea de zaharuri  este cuprinsă între  1,2g și 16,33g.
• Cantitatea de sare este cuprinsă între 1,1g și 6,5g

Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 2.5 milioane de decese ar putea fi prevenite dacă nivelul de consum global al sării ar scădea până la cantitatea recomandată de 5 grame/zi.