Dincolo de avantajul de a sta acasă, arestaţii la domiciliu sunt nevoiţi, sub ameninţarea că se pot întoarce imediat după gratii, să suporte frustrarea de a fi tot timpul la dispoziţia autorităţilor. Şi, uneori, sunt nevoiţi să se supună unor reguli stranii sau chiar absurde.
„Să fii arestat la domiciliu nu este un statut special: judecătorul impune nişte obligaţii pe care trebuie să le respecţi. Legat de limita teritorială, din ceea ce cunosc eu şi din interpretarea personală pe care o ofer Codului Penal, practic, la uşă se închide spaţiul în care am voie să mă mişc. În cazul meu, apartamentul. În cazul unei persoane care locuieşte la curte, practic curtea şi gardul curţii reprezintă limita teritorială care delimitează dreptul de mişcare al persoanei„, a explicat Alina Bica.
În situaţia în care este nevoită să meargă în instanţă sau la audieri, la DNA, Alina Bica trebuie să urmeze anumite proceduri. „Cu o zi înainte, ofiţerul de proximitate mă caută la domiciliu. În baza citaţiei emise de instanţă, mi se aduce un proces verbal în care este consemnat traseul pe care sunt obligată să îl urmez. Mi se spune, de asemenea, ora la care urmează să plec de acasă. Anunţ hainele pe care urmează sa le port. Adică scriu:”Mă duc cu o fustă gri şi o bluză albă”. În momentul în care părăsesc domiciliul, anunţ părăsirea de domiciliu, anunţ traseul, anunţ când ajung la sediul instanţei de judecată, când plec de acolo şi anunţ când intru în casă„, a mai precizat Alina Bica.
Alina Bica, fosta şefă a DIICOT, s-a aflat în arestul Poliţiei Capitalei şi, apoi, la Penitenciarul Târgşor, după ce pe numele ei au fost emise două mandate de arestare preventivă, în dosarele cunoscute sub numele ANRP 1 şi ANRP2.
În primul caz, Alina Bica este judecată pentru abuz în serviciu pentru că i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În dosarul „Bica 2”, disjuns din primul caz, fosta şefă a DIICOT este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat, dar şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu.