Bica, Cocoş şi Videanu, la ICCJ. Fosta şefă DIICOT: Par a fi periculoasă, dar nu-i aşa

Alina Bica, Dorin Cocoș și Adriean Videanu contestă probele procurorilor și cer să li se ridice restricțiile stabilite în dosarele în care sunt cercetaţi, relşatează România TV.

Potrivit sursei citate, Bica și Cocoș vor să scape de arestul la domiciliu, iar Videanu speră să fie lăsat să plece din țară.

Fostul procuror-șef al DIICOT, Alina Bica, a susţinut, în faţa instanţei, că nu sunt elemente noi pentru păstrarea acestei măsuri.

„În 150 de zile nu am formulat nicio cerere de eliberare. Nu există probe impotriva mea. In două dosare nu s-a admis nicio probă. Am două dosare cu aceleași fapte. Am luat mită un bun pe care mituitorul nu-l avea în proprietate. Am ridicat sechestru pe 60 mii de lei, dar averea lui Videanu are 25 milioane de euro. Par a fi periculoasă, dar nu -i asa. In 16 ani n-am avut o sesizare. Am luat- o razna pe campii dintr-o data? Nu doresc nimanui dreptatea pe care mi -a oferit- o DNA in 2 dosare. Nu vreau arest la domiciliu pentru ca nu vreau să deduc nimic din pedeapsă. Nu mă favorizeaza„, a susținut Alina Bica, potrivit evz.ro.

CITEŞTE ŞI Alina Bica, pusă sub control judiciar în dosarul „Bica 1”

La data de 14 aprilie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis ca fosta șefă a DIICOT Alina Bica și omul de afaceri Dorin Cocoș să fie judecați în arest la domiciliu în dosarul „Bica 2”. Adrian Videanu se află sub control judiciar.

Dosarul „Bica 2” a fost trimis de DNA în instanță pe data de 26 februarie, Adriean Videanu fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, el stând în arest preventiv în perioada 31 ianuarie — 6 februarie.

Dorin Cocoș este acuzat de trafic de influență (două fapte) și dare de mită iar fiul acestuia, Alin Cocoș, de complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită (2 fapte), abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit (2 fapte) și favorizarea făptuitorului (2 fapte) iar Ionuț Florentin Mihăilescu este acuzat de complicitate la luare de mită.

Potrivit DNA, la data de 14 iunie 2014, Alina Bica a primit, prin intermediul fostului său consilier Ionuț Mihăilescu și în cote părți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați situat în Snagov, județul Ilfov.

Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea, pe care Alina Bica a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), a unui dosar de despăgubire pentru un teren din Capitală, evaluat la 377.000.000 lei, beneficiar fiind Gheorghe Stelian.

CITEŞTE ŞI Adriean Videanu, DESPĂGUBIRI de zeci de mii de euro din partea statului român

În scopul ascunderii provenienței terenului din Snagov și mascării mitei, Ionuț Mihăilescu și Alin Cocoș au generat și intermediat tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie.

Concret, disimularea primirii mitei de către Alina Bica și Ionuț Mihăilescu a fost realizată în intervalul de timp 2013 — 2014 prin încheierea a două contracte de vânzare — cumpărare succesive în care au fost interpuse persoane apropiate acestora.

La rândul său, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, Dorin Cocoș a pretins și primit de la beneficiarul drepturilor litigioase, Gheorghe Stelian (denunțător în dosar), suma de 10 milioane euro.

Pe de altă parte, la 24 septembrie 2013, în dosarul Romgaz instrumentat de DIICOT, procurorul de caz a dispus luarea măsurilor asigurătorii prin instituirea unui sechestru și asupra a 80 de acțiuni deținute de Adriean Videanu la compania SC Titan Mar SA.

În dosarul Romgaz, Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Ulterior, la 25 februarie 2014, printr-o ordonanță, Alina Bica, în calitate de șef DIICOT, a dispus cu încălcarea prevederilor legale de competență admiterea solicitării inculpatului Videanu și a ridicat sechestrul asigurător.

Prin această acțiune, Alina Bica i-a facilitat lui Videanu reintroducerea în circuitul economic a celor 80 de acțiuni, creând posibilitatea înstrăinării lor către persoane interpuse și sustragerea de la acoperirea prejudiciului, lucru care s-a și întâmplat.

La cererea de ridicare a ridicare a sechestrului, Videanu a depus înscrisuri cuprinzând date și informații conform cărora nu mai deținea acțiunile din august 2012, împrejurarea care nu era reală.

DNA mai susține că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obține o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului București.

Alina Bica le-a cerut subordonaților săi de la DIICOT să ceară în instanță condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, arată procurorii.

Săptămâna trecută, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au înlocuit arestul la domiciliu cu măsura controlului judiciar în cazul fostului procuror şef al DIICOT, Alina Bica, în dosarul cunoscut sub numele de „Bica 1”. Decizia nu este definitivă.