Instanța a înlocuit măsura arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o durată de 30 de zile. Decizia instanţei nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
Alina Bica nu va putea ieși din arest, ea aflându-se în arest preventiv şi în dosarul Bica 2, în care sunt trimişi în judecată Dorin Cocoş şi Adriean Videanu.
„Este o bucurie extraordinară. Mie nici nu-mi vine să cred. Problemele pe care le-am ridicat şi azi în şedinţa de judecată au contat şi contează. Când un om este trimis în instanţă şi cercetat cu două mandate de arestare preventivă pentru aceeaşi faptă deja există o tulburare gravă a ordinii de drept în ceea ce priveşte atitudinea magistratului, nu neapărat a inculpatului„, a declarat avocata Alinei Bica, Laura Voicu la România TV.
Avocata a apreciat că DNA va contesta decizia instanţei. Pe de altă parte, apărarea va încerca să obţină comasarea dosarelor Bica 1 şi Bica 2. „Singura soluţie legală este reunirea cauzelor pentru că au un obiect comun, presupusa mită dată cu terenul din Snagov (…) Inculpaţii din Bica 2 sunt practic martorii din Bica 1″, a mai spus Laura Voicu.
În dosarul ANRP, Alina Bica este acuzată de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă săvârșită ca secretar de stat și reprezentanta Ministerului Justiției (MJ) în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP).
În dosar, au fost deferiți justiției pentru aceeași faptă și alte persoane care erau în componența Comisiei: Crinuța Dumitrean, președinte ANRP, Dragoș Bogdan și Lăcrămioara Alexandru; Sergiu Diacomatu, vicepreședinte ANRP, Cătălin Teodorescu, actualmente deputat, Oana Vasilescu, jurist, șef birou în MJ și Remus Baciu.
De asemenea, au mai fost deferiți justiției Emil Nuțiu, evaluator, și Stelian Gheorghe, om de afaceri, beneficiar al despăgubirii.
„În 15 martie 2011, inculpații Dumitrean, Diacomatu, Teodorescu, Baciu, Bica, Vasilescu, Bogdan și Alexandru, în calitate de membri ai comisiei, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu (…), au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuțiu, din cadrul SC Business Evaluator SRL, prin care, valoarea unui teren de peste 13 hectare a fost stabilită la 377.282.300 lei. Aceasta reprezintă o supraevaluare a terenului cu 263.327.559 lei, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent cu această sumă în dauna bugetului de stat și a facilitat obținerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian si alte persoane”, susține DNA.
Anchetatorii arată că membrii comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului, puteau constata că expertul a folosit, în cadrul metodei comparației vânzărilor, variabile (terenuri) care nu erau asemănătoare cu cel supus evaluării, din punct de vedere al suprafeței, locului amplasării și datei evaluării.
Procurorii au constatat că aprobarea de către membrii comisiei s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor care prevăd că, în baza raportului de evaluare, Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.
„Membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor au realizat faptul că valoarea terenului era supraevaluată, aspect care reiese și din faptul că, în ședința din 24 februarie 2011, când dosarul nr. 22714/ FFCC mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea ședință, fiind solicitată participarea evaluatorului și întocmirea unui scurt istoric al dosarului. Suma de 377.282.300 lei, plătită în acest dosar de despăgubire pentru un teren agricol prin conversiune în titluri de proprietate, este mai mare decât totalul despăgubirilor civile plătite de ANRP în tot cursul anului 2011, care a fost de 249.882.000 lei”, au reținut anchetatorii.
Mai mult, precizează DNA, conform estimărilor parțiale întocmite de Guvern, au fost înregistrate mai mult de două milioane de cereri formulate în temeiul legilor de reparație, valoarea estimată pentru finanțarea despăgubirilor vizate de aceste legi, ridicându-se la 21 miliarde euro, ceea ce a determinat condamnări ale Statului Român de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și chiar pronunțarea hotărârii pilot Maria Atanasiu vs. România, în anul 2012, din cauza unor accentuate întârzieri în soluționarea cererilor de despăgubire.
Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit ca parte civilă, solicitând obligarea inculpaților și a părților responsabile civilmente la plata echivalentului sumei de aproximativ 62 milioane euro.