Alina Ghica este noul preşedinte al CSM

Judecătoarea Alina Ghica a fost aleasă preşedinte al CSM cu majoritate de voturi, 12 membri ai Consiliului din 18 prezenţi votând-o pe Ghica în această funcţie. Ea îl înlocuieşte astfel pe judecătorul Horaţius Dumbravă, care ocupase această poziţie începând cu 7 ianuarie 2011 şi al cătru mandat de preşedinte expirase.

Contracandidatul Alinei Ghica fusese Alexandru Şerban.

După alegerea Alinei Ghica, membrii CSM au început audierea procurorului Oana Schmidt Hăineală, care candidează pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului.

UPDATE: Procurorul Oana Schmidt Hăineală este noul vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ea fiind aleasă vineri în această funcţie. Ea îl înlocuieşte pe George Bălan.

Alte articole

CSM, aviz negativ privind modificarea pensiilor de serviciu pentru magistrați

Grevă pentru pensii de 25.000 de lei pe lună fără plata contribuţiilor la stat

Judecătorul Alina Ghica a depus un proiect comun împreună cu procurorul Oana Schmidt Hăineală de conducere a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), apreciind că este necesară o echipă pentru a coordona forul magistraţilor.

Proiectul celor doi magistraţi a fost anunţat în deschiderea şedinţei de vineri. Iniţial, doar judecătorul Alexandru Şerban îşi depusese candidatura.

„Obiectivele pe care vrem să le promovăm în ceea ce priveşte CSM sunt comune. Independenţa magistraţilor trebuie să fie dublată şi de responsabilizarea acestora. Vrem să promovăm comunicarea publică a CSM şi comunicarea cu celelalte instituţii”, afirmase, vineri, Alina Nicoleta Ghica.

CSM are în componenţa sa 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi prin votul membrilor Plenului, pentru o perioadă de un an, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.