Alina Gorghiu, AUDIATĂ ca martor în dosarul de corupţie al lui Mihail Vlasov UPDATE

UPDATE ora 10.00 Alina Gorghiu a declarat la ieşirea de la Curtea de Apel că a fost chemată ca martor şi că a dat câteva declaraţii scurte pentru că nu cunoşte speţa.

„Am fost martor în dosarul legat de iniţiativa legislativă privind preluarea registrului comerţului de la Ministerul justiţiei către Camera de comerţ şi industrie. Au fost câteva minute care ţin de obligaţia mea cetăţenească de a depune mărturie în legătură cu absolut orice speţă eşti solicitat. Au fost nişte declaraţii scurte pentru că nu cunosc despre speţa în sine, despre vreo faptă penală în acest dosar. Am explicat doamnei jduecător care este procedura, cum se semnează iniţiativa. Nu am alte date suplimentare despre fapte penale care i se impută unui fost coleg deputat„, a declarat Alina Gorghiu, la finalul audierilor.

„Este un proiect despre care ştiţi că nu o dată a fost iniţiat în Parlament. A fost reluat de 2-3 ori în Parlament, chiar înainte ca eu să devin parlamentar. Registrul comerţului n-a fost întotdeauna la Ministerul Justiţiei, a fost în subordinea Camerelor de comerţ şi industrie. Sunt mai multe ţări europene unde registrul este la Camerele de comerţ şi industrie. Nu se impută nimic în acest dosar iniţiativei legislative în sine, ci unor foloase„, a mai explicat şefa PNL.

Alina Gorghiu a mărturisit că a vorbit cu Mihail Vlasov, însă acesta „nu a fost niciun fel de presiune pe acest subiect”.

Alte articole

Robert Cazanciuc, ironic la adresa Alinei Gorghiu: „Am crezut că ați adus toți fugarii în țară și ați recuperat toate prejudiciile. Nu asta trebuia să faceți?”

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, despre cazul fraţilor Tate: Sunt anumite persoane care cred că agresivitatea în comunicarea publică le rezolvă dosarele penale. Nu impresionează pe nimeni!

„Instituţional, cu preşedintele Camerei de comerţ, ca şi cu directorii sau şefii altor ONG-uri, să ştiţi că vorbesc. Am vorbit cu dânsul de 2-3 ori într-un an şi nu a fost niciun fel de presiune pe acest subiect, aşa cum încearcă unii sau alţii să spună.

Această iniţiativă nu mi-a fost dată sau sugerată de cei de la Camera de comerţ, ci unul dintre colegii parlamentari a venit cu această iniţiativă. Nimic senzaţional în ea.

Îmi pare rău că o iniţiativă parlamentară este subiectul unui asemenea proces, pentru că alţii au înţeles să facă şi alte lucruri în cauză. Este obiectivul instanţei să constate dacă este sau nu adevărat acest lucru. Eu mi-am făcut datoria, am depus această mărturie„, a conchis liderul PNL.

–––––––––––––––––––––––––––

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu este unul dintre iniţiatorii proiectului de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului,act normativ care a fost promovat la presiunea lui Mihail Vlasov, potrivit rechizitoriului întocmit în cazul fostului şef al CCIR.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, într-un dosar de corupţie, el fiind acuzat că i-a dat mită unui parlamentar, pentru ca acesta din urmă să promoveze un anumit proiect de act normativ. Potrivit DNA, Mihail Vlasov va fi judecat pentru dare de mită.

În cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache.

„Se observă faptul că deputaţii semnatari ai proiectului sunt reprezentanţi ai unor grupuri politice diferite, inclusiv reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de formaţiune politică să susţină proiectul care, teoretic, ar fi avut şanse de a fi adoptat, iar pe de altă parte, să confere în spaţiul public o aparenţă de neutralitate privind originea iniţiativei„, potrivit rechizitoriului DNA.

Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori a rezultat faptul că Mihail Vlasov a fost cel care şi-a exercitat influenţa asupra unor parlamentari, în special asupra acelora care aveau şi calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, astfel încât proiectul legislativ să fie însuşit de către parlamentari din partea unor grupuri politice diferite.

Astfel, arată procurorii DNA, după finalizarea proiectului de act normativ, Mihail Vlasov a depus „o muncă asiduă pentru influenţarea unor parlamentari din toată sfera politică în vederea semnării şi susţinerii respectivei iniţiative legislative”.

„În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler)„, potrivit sursei citate.

De asemenea, precizează procurorii în actul de sesizare a instanţei, Vlasov a iniţiat o campanie pentru obţinerea sprijinului politic pentru ca proiectul normativ privind registratorul comercial să fie adoptat.

Astfel, Vlasov l-a sunat pe deputatul Florin Iordache căruia i-a indicat parlamentarii care urmează să semneze propunerea legislativă, fapt ce reiese dintr-o conversaţie telefonică interceptată de oamenii legii. Între cei indicaţi în discuţie se numără Alina Gorghiu, Toni Greblă şi Ion Chelaru.

„…Vlasov Mihail: Dă-i telefon! «O iau s-o dau la alte…» Ca să fie semnătura lui ultima sau să renunţăm la ea. S-o semneze Vainer, Mircea Grosaru…

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu.

Florin Iordache: Da, mă, să văd că…

Vlasov Mihail: Notează-ţi pe hârtie.

Florin Iordache: Da, mă, îi ştiu. Aşa!

Vlasov Mihail: Deci, Grosaru, Vainer …

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Alina Gorghiu …

Florin Iordache: Da. Da.

Vlasov Mihail: Ă…Tu!

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Şi Toni, Toni Greblă

Florin Iordache: Păi, pe Toni nu-l mai am.

Vlasov Mihail: Nu-l mai ai, a plecat?

Florin Iordache: A plecat.

Vlasov Mihail: Păi, pune pe altcineva de la Senat, de-al no… Pe Ion Chelaru.

Florin Iordache: Da.

Vlasov Mihail: Pe Ioniţă Chelaru.

Florin Iordache: Îhâm! Bine.

Vlasov Mihail: Da.

Florin Iordache: Hai să văd, să iau…

Vlasov Mihail: Da’ să fie şi-un senator! Ca să fie şi-un senator, ştii!

Florin Iordache: Da, mă, da. Nu-i o problemă asta! Da.

Vlasov Mihail: Da. Pune-l pe Ioniţă Chelaru. Nu-i o problemă, da’ aşa-i normal.

Florin Iordache: Da, da.

Vlasov Mihail: Şi am să-ţi spun, după ce semnezi şi tu, şi ăia toţi, şi semnează şi Mircea, am şi-un PPDD-ist, da’ nu ştiu la care să mă opresc, la un avocat, ăla care mi l-a recomandat ăsta, da’ am şi pe altcineva, da.

Florin Iordache: Îhâm.

Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc!

Florin Iordache: Bine.

Vlasov Mihail: Eu nu-i cunosc deloc, dar ă, ă… Da. Bine.

Florin Iordache: Găsim! Hai că găsesc şi… că… da. Bine.

Vlasov Mihail: Hai!

Florin Iordache: Bine! Bine, Mi… Bine! Pa, pa!

Vlasov Mihail: Hai că azi s-o avem cu semnăturile! Când o ai, să-mi faci şi mie o copie, te rog frumos!

Florin Iordache: Da, Mişule! Fără probleme! Pa, pa!„, potrivit interceptărilor procurorilor.

Ulterior, Vlasov a discutat cu o persoană neidentificată de anchetatori, căreia i-a comunicat faptul că a redactat proiectul legii registratorului comercial, care a fost însuşit de mai mulţi parlamentari, context în care apar vehiculate numele lui Marko Attila şi al lui Mircea Grosaru.

„Vlasov Mihail: Am făcut legea, am obţinut şi semnăturile.

Interlocutoare: Da.

Vlasov Mihail: De la Vainer.

Interlocutoare: Da.

Vlasov Mihail: De la Alina Gorghiu. De la Klarik Laszlo, de la UDMR, un senator. De la Attila Marko, un deputat, tot de la UDMR. (..) De la Mircea Grosaru şi de la Florin Iordache„, potrivit sursei citate.

În cadrul rechizitoriului se arată că deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache au avut mai multe apariţii în presă, în perioada imediat următoare depunerii proiectului.

„Aceştia s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni”, precizează anchetatorii.

Alina Gorghiu a fost audiată, în calitate de martor, în acest dosar, în 17 februarie 2015, ea declarând, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.

„Martora declară că nu şi-a pus problema cine a redactat acest proiect de lege, însă arată că acesta era un proiect asumat de formaţiunea politică din care face parte. Alina Gorghiu arată că nu a purtat discuţii cu deputatul Mircea Grosaru asupra acestei iniţiative legislative, însă s-a întâlnit cu acesta la Curtea de Arbitraj şi a presupus că a fost numit arbitru„, potrivit documentului menţionat.

Mihail Vlasov a fost trimis în judecată de DNA, luni, pentru că, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, i-a cerut unui deputat „să îi susţină interesele”, prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat „Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului”, conform DNA.

Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului procurorilor.

„Scopul determinant al acestui demers legislativ îl reprezenta controlarea veniturilor obţinute din activitatea desfăşurată de Registrului Comerţului. În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail, în calitatea sa de preşedinte al Colegiului de conducere al Camerei Naţionale, i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României„, precizează sursa citată.

Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen, potrivit comunicatului de presă al DNA.

„În baza înţelegerii anterioare, inculpatul Mihail Vlasov a pus pe ordinea de zi a şedinţei din data de 6 martie 2013 a Colegiului de conducere al CCIR cererea deputatului de acordare a funcţiei de arbitru, a supus votului membrilor colegiului şi a votat alături de aceştia numirea deputatului respectiv în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR„, arată anchetatorii.

În rechizitoriu se menţionează că numirea în funcţia de arbitru se făcea la propunerea preşedintelui Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, deţinută la acel moment de Vlasov, în baza depunerii unui dosar ce cuprindea documente relevante şi în urma adoptării unei decizii de către Colegiul de Conducere al CCIR, de asemenea condus de Mihail Vlasov.

Procurorii spun că el avea o mare influenţă asupra celorlalţi membri, care aprobau propunerile preşedintelui, „fără a solicita lămuriri sau a formula obiecţiuni”.

Dosarul urmează să fie soluţionat de Curtea de Apel Bucureşti.

Mihail Vlasov a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar penal, în aprilie 2014. Între timp, în acest prim dosar, fostul preşedinte al CCIR a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care va da sentinţa definitivă în acest caz.

Mihail Vlasov este judecat sub control judiciar din 30 august 2014, după ce, din 24 aprilie 2014 a fost arestat la domiciliu, în dosarul în care este acuzat că a luat mită 200.000 de euro de la omul de afaceri Gheza Iosif Petroczki. Anterior, din 19 martie 2014 până în 24 aprilie 2014, Vlasov a fost arestat preventiv.

În acest dosar, Vlasov a recunoscut faptele de care este acuzat de procurori şi a solicitat instanţei să fie judecat în procedură simplificată, astfel încât să-i fie redusă pedeapsa, însă Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 21 octombrie 2014, să-i respingă cererea.