Alocaţii Germania. Părinții cu venituri mici vor primi și o alocație suplimentară pentru copii în Germania, numită Bürgergeld (Venit pentru cetățeani). De la 1 ianuarie 2024 a avut loc o creștere semnificativă a acestui beneficiului. Pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani, rata prestațiilor sociale a crescut de la 420 euro la 471 euro, în timp ce pentru copiii cu vârste între 7 și 14 ani a crescut cu 42 euro, ajungând la 390 euro. Pentru copiii mai mici de 7 ani, tariful a crescut cu 39 euro, ajungând la 357 euro.
Andreea Covaci-Ernst, o juristă și expertă în fiscalitate în Germania, a explicat recent în emisiunea „Departe de România” mecanismele prin care copiii din România pot beneficia de alocație din Germania.
Potrivit Andreei Covaci-Ernst, această posibilitate există deoarece părintele copilului este contribuabil în Germania.
„Atâta vreme cât plătești taxe unui stat, ai drepturi în respectivul stat, indiferent dacă acel copil locuiește în România sau nu,” a explicat ea. Cu alte cuvinte, chiar dacă copilul locuiește în România, părintele care muncește și plătește taxe în Germania are dreptul să primească alocație pentru copil din partea statului german.
Un aspect important menționat de Andreea este că în unele cazuri, ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală) din România solicită returnarea alocației plătite copiilor din România atunci când părinții nu mai contribuie la bugetul de stat român.
„În momentul în care părintele începe să primească alocație din Germania și nu mai plătește impozite și contribuții în România, ANAF poate solicita returnarea alocației primite în România,” a explicat Andreea.
Acest lucru este perceput ca fiind incorect de către mulți români, deoarece suma primită din Germania este adesea doar o diferență față de alocația totală, iar ei consideră că li se ia un drept deja acordat.
„Acest lucru li se pare complet nedrept românilor, deoarece ei primesc în Germania doar o diferență, de exemplu primesc 200 de euro în Germania și 50 de euro în România, ca să fie ușor de înțeles. La momentul la care statul român le cere acei 50 de euro pe lună pe care i-au primit până atunci de un an de zile înapoi, lor li se pare nedrept pentru că nici neamțul nu i-a acordat alocația întreagă.”, mai spune românca.
Cum funcționează alocarea diferenței între cele două state
„De exemplu, dacă în Germania alocația este de 200 de euro și în România este de 50 de euro, părinții primesc doar diferența de 150 de euro din Germania. Dacă ANAF solicită returnarea alocației din România, părinții se simt nedreptățiți deoarece nu primesc întreaga alocație din Germania,” a explicat Andreea.
Un alt aspect important subliniat de expertă este rolul statului german în acest proces.
„Statul german nu are dreptul să judece dreptul de alocație în România. Statul german doar întreabă autoritatea românească dacă există sau nu acest drept. Apoi, statul cu alocația mai mare plătește doar diferența, iar statul în care se află copilul plătește alocația integrală,” a mai spus ea.
Acest mecanism poate crea confuzie și frustrări în rândul părinților români care muncesc în Germania, dar este important de înțeles că sistemele fiscale și de alocație din cele două țări funcționează în mod independent, fiecare stat având propriile reguli și proceduri. Astfel, pentru a evita problemele, părinții trebuie să fie bine informați și să înțeleagă clar responsabilitățile lor fiscale în ambele țări.