Eric Davidson, de la Woods Hole Research Center, din SUA şi alţi oamenii de ştiinţă estimează că Amazonul este „în tranziţie” din cauza activităţilor umane: deşi acum copacii absorb dioxidul de carbon din atmosferă, defrişările ar putea duce însă la emisia de CO2 şi la creşterea efectului de seră.
În doar jumătate de secol, populaţia din regiunea amazoniană din Brazilia a crescut de la 6 la 25 de milioane de persoane, fapt care aduce după sine reducerea masivă a suprafeţelor forestiere, pentru a face loc industriei lemnului şi agriculturii, explică cercetătorii.
Pădurile vechi precum junglele din Amazon sunt factori cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice. Arborii absorb dioxidul de carbon din atmosferă, în timpul procesului de fotosinteză. Dar dacă copacii sunt tăiaţi sau arşi, carbonul se reîntoarce în aer, contribuind la creşterea efectului de seră.
„Biomasa pădurii amazoniene conţine circa 100 de miliarde de tone de carbon, echivalentul a peste zece ani de emisii mondiale de combustibili fosili„, subliniază cercetătorii. Încălzirea climatică, modificând parametrii meterologici, ar putea duce la eliberarea unei părţi din acest stoc, ne previn ei.
„Important este că pădurea amazoniană poate rezista la secetele sezoniere şi moderate, însă această capacitate de rezistenţă poate fi depăşită. Ea a suferit deja secete grave naturale sau experimentale, care indică un risc de pierdere a carbonului dacă seceta devine din ce în ce mai frecventă, o dată cu schimbările climatice”, spun autorii studiului, publicat în revista Nature.