Ambasada SUA: Decizia preşedintelui României Klaus Iohannis de a-şi retrage candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO e un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea şi consensul în cadrul Alianţei.
Reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite au precizat că decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a-şi retrage candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO este un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea şi consensul în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
„Decizia preşedintelui României Klaus Iohannis de a-şi retrage candidatura pentru funcţia de secretar general al NATO este un exemplu al angajamentului său de a asigura unitatea şi consensul în cadrul Alianţei. Suntem recunoscători pentru contribuţiile României la Alianţă şi pentru eforturile preşedintelui Iohannis de a aduce în dezbatere problemele critice de pe Flancul de Est al Alianţei, inclusiv regiunea Mării Negre”, au transmis reprezentanţii Ambasadei SUA, într-un răspuns oferit, vineri la solicitarea News.ro.
Preşedintele Klaus Iohannis i-a informat, joi, pe membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării că se retrage din competiţia pentru funcţia de secretar general al NATO, informează Administraţia Prezidenţială. Şeful statului le-a cerut acestora să se pronunţe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcţia de secretar general al Alianţei Nord-Atlantice. Astfel, membrii CSAT s-au declarat în favoarea susţinerii de către România a candidaturii premierului olandez, mai spune sursa citată.
AFP: Mark Rutte, pe cale să preia şefia NATO, după ce Klaus Iohannis anunţă că-şi retrage candidatura. Finalul unui fals suspans
Preşedintele român Klaus Iohannis şi-a anunţat retragerea candidaturii de la şefia NATO, lăsând astfel drum liber premierului olandez Mark Rutte să-i succeadă lui Jens Stoltenberg, relatează AFP.
Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a anunţat că a informat membrii NATO că se retrage din cursă, a anunţat într-un comunicat Consiliul Superior al Apărării Naţionale (CSAT), care a decis să-l susţină pe premierul olandez Mark Rutte.
Acesta este finalul unui fals suspans, scrie AFP. Şansele liderului român, care şi-a dezvăluit ambiţiile în martie, anunţând că vrea să încarneze flancul de est al NATO, păreau slabe, în contextul susţinerii lui Mark Rutte de către Statele Unite.
Propunerea era însă serioasă, scrie AFP. România a înaintat în grad în NATO prin poziţia sa strategică la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova, care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Ea se află de asemenea la malul Mării negre, iar peste 5.000 de militari NATO sunt staţionaţi pe teritoriul român.
Însă Klaus Iohannis nu a reuşit să convingă celelalte 31 de state membre ale Alianţei. Numai Ungaria premierului naţionalist Viktor Orban l-a susţinut pe Klaus Iohannis, după care l-a abandonat marţi în favoarea marelui favorit Mark Rutte.
O decizie – care se ia prin consens de către statele membre în privinţa acestui post – revine unui european.
O decizie de numire a olandezului Mark Rutte, în vârstă de 57 d ani, urmează să fie anuţată până la summitul NATO de la Washington, prevăzut în iulie.
În mandatul lui Jens Stoltenberg, care se încheie la 1 octombrie, NATO a luat o importanţă crucială în Războiul din Ucraina.