„La momentul potrivit nu am primit un răspuns la propunerile noastre de a dezvolta în comun definiția termenului ‘forțe de luptă semnificative’. În astfel de condiții, vom decide independent cât de semnificativă va fi dezvoltarea capacității NATO din Est în ceea ce privește securitatea noastră națională. Nu avem nicio îndoială că stabilirea de baze pentru apărarea antirachetă în Polonia și România poate afecta serios securitatea militară și nu este îndreptată spre crearea unei Europe stabile, pașnice și unite”, a spus el.
Ambasadorul a adăugat că pentru Moscova Actul fondator al relațiilor dintre Rusia și NATO „rămâne unul dintre acordurile fundamentale care derivă din înțelegerea faptului că securitatea poate fi sporită numai prin cooperare”. Grușko a mai spus că documentul „conține principiile fondatoare ale relațiilor NATO-Rusia, inclusiv principiul că securitatea în comunitatea euroatlantică este indivizibilă”.
„Documentul conține importante principii conform cărora Alianța nu își va menține securitatea prin desfășurarea adițională permanentă de forțe de luptă semnificative. De asemenea, conține prezumția că NATO nu are planuri de a desfășura arme nucleare în noi state membre. În final, menționează că Rusia și NATO nu se consideră dușmane și nu intenționează să-și submineze securitatea una alteia”, a precizat Aleksandr Grușko.
După reunificarea Crimeii cu Rusia în luna martie și începerea unui conflict armat intern în sud-estul Ucrainei în aprilie anul trecut, NATO și-a dezvoltat prezența militară în apropierea granițelor Rusiei, inclusiv în țările baltice, scrie Sputnik, care este noul serviciu în engleză al agenției ruse Ria Novosti.