„Nu am vrut să spun că Polonia este co-responsabilă de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Nu am avut intenția să aduc o ofensă poporului polonez”, a spus diplomatul în fața presei, la ieșirea de la Ministerul de Externe polonez, unde a fost convocat pentru a oferi explicații în legătură cu afirmațiile făcute vineri seară într-un interviu televizat.
Declarațiile sale au amplificat tensiunile din relațiile dintre Varșovia și Moscova, deja dificile din cauza anexării Crimeii de către Rusia și a conflictului ucrainean. „Îmi pare rău că nu am fost suficient de clar (…), ceea ce a condus la interpretări eronate privind co-responsabilitatea pentru cel de-Al Doilea Război Mondial”, a spus ambasadorul.
El și-a menținut totuși opinia conform căreia „politica Poloniei din anii ’30 a condus la catastrofa” din 1939, reiterând astfel afirmații făcute în mai de președintele rus Vladimir Putin. „Avem concepții diferite privind istoria noastră comună. Trebuie să le acceptăm și să nu ne enervăm„, a mai spus diplomatul.
Andreev a adus de asemenea un omagiu rezistenței poloneze, subliniind în același timp participarea armatei sovietice la înfrângerea Germaniei naziste și cerând respect pentru „cei 600.000 de soldați și ofițeri ai Armatei Roșii căzuți în luptele pentru eliberarea Poloniei”.
Varșovia a reacționat virulent după interviul ambasadorului rus, acuzând Moscova că revine la metodele de manipulare din epoca stalinistă. „Afirmațiile făcute de cel mai înalt reprezentant al statului rus în Polonia pun sub semnul întrebării adevărul istoric și amintesc de interpretările cele mai mincinoase din epoca stalinistă și comunistă asupra evenimentelor”, a precizat sâmbătă Ministerul de Externe polonez într-un comunicat.
Într-un interviu acordat vineri seară postului polonez de televiziune TVN24, ambasadorul rus a acuzat Polonia că „a blocat crearea unei coaliții împotriva Germaniei naziste”. „Astfel, Polonia a fost co-responsabilă de catastrofa din septembrie” 1939, a adăugat el.
Citeşte şi Rusia susţine că Polonia este „co-responsabilă” de Al Doilea Război Mondial
El a justificat în interviu invazia sovietică de la 17 septembrie 1939 prin necesitatea „de a garanta securitatea URSS”. În opinia sa, represiunile sovietice împotriva rezistenței poloneze la sfârșitul războiului și după război au fost motivate de „dorința (URSS) de a avea o țară prietenă la frontierele sale”.
Andreev a mai spus la TVN24 că relațiile dintre Polonia și Rusia sunt în prezent la cel mai scăzut nivel de după 1945, și asta pentru că Varșovia a ales să înghețe contactele politice și culturale bilaterale.
„Protestăm ferm împotriva afirmațiilor ambasadorului, care relativizează și justifică acțiunile anti-poloneze ale ‘eliberatorilor’ sovietici care au constat în a aresta, deporta și executa polonezi”, a mai precizat sâmbătă Ministerul de Externe polonez.
Autoritățile poloneze au criticat „lipsa de respect față de victimele crimelor comise de NKVD (poliția politică sovietică — n.r.) la ordinul celor mai înalți oficial ai URSS”. Varșovia a considerat de asemenea că opiniile exprimate de ambasadorul Serghei Andreev sunt „dăunătoare relațiilor dintre Polonia și Rusia”.
Întrebată de jurnaliști despre afirmațiile ambasadorului rus, șefa guvernului polonez, Ewa Kopacz, a răspuns scurt sâmbătă: „Chiar și copiii știu în Polonia că nici Ribbentrop și nici Molotov nu erau polonezi”.
În august 1939, Germania nazistă și URSS au semnat un tratat de neagresiune, Pactul Ribbentrop-Molotov, care prevedea o poziție de neutralitate în cazul în care unul dintre semnatari ar fi fost atacat. Însă, protocoalele secrete stabileau în special împărțirea Poloniei între URSS și Germania și anexarea țărilor baltice de către trupele sovietice.
După invazie, peste 200.000 de militari polonezi au fost făcuți prizonieri de război de către Armata Roșie, deportați în URSS sau trimiși pe teritoriile deja ocupate de Germania nazistă. În plus, sute de mii de civili polonezi, considerați dușmani ai poporului de către sovietici, au fost deportați în estul Uniunii Sovietice.
Aproape 22.000 de ofițeri capturați au fost executați fără judecată, în special la Katyn. Moscova a negat mult timp orice responsabilitate, acuzând în schimb Germania nazistă, până după căderea comunismului în 1989.