„Noi am fost întotdeauna împotriva acestui scut. Ni s-a spus: «Staţi liniştiţi, nu este îndreptat împotriva dumneavoastră!» Am primit asigurări că este îndreptat contra Iranului. Atunci noi am spus aşa: „Dacă nu este îndreptat împotriva noastră, noi credem altceva. (…) După părerea noastră, în acele lansatoare pot fi puse rachete cu rază medie de acţiune care pot primi încărcătură nucleară. (…) Cum a spus preşedintele rus Vladimir Putin într-un interviu, noi avem această informaţie că peste câţiva ani, nu foarte mulţi, vor exista condiţiile pentru echiparea acestor rachete cu focoase nucleare. Vă asigur că nu există niciun obstacol tehnic în calea realizării acestui plan. Dacă România ne asigură că acest scut nu va fi folosit în modul acesta, eu accept mesajul, dar din păcate, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, asta nu este suficient. Trebuie să existe nişte acorduri interguvernamentale obligatorii”, a afirmat diplomatul rus, informează news.ro.
Citeşte şi Rusia poate invada Europa în 48 de ore
Totodată, Valery Kuzmin a admis că, din păcate, în ultimul timp relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au agravat mult.
Citeşte şi NATO şi Rusia au discutat despre reducerea riscurilor şi despre transparenţă
”România s-a trezit, se poate spune aşa, în centrul acestor dificultăţi fiindcă pe teritoriul României sunt amplasate lansatoare terestre ale sistemului strategic american de apărare antirachetă. Această complicare a relaţiilor, dacă vreţi, nu este legată numai de amplasarea rachetelor la Deveselu sau de planurile privind întărirea flancului estic al NATO care sunt discutate activ şi care chiar sunt iniţiate la Bucureşti. Din păcate acest proces este foarte lung. El a început la sfârşitul anilor ’90, acum aproape 20 de ani, când, în pofida asigurărilor anterioare date Rusiei, liderii NATO au trecut la înfăptuirea strategiei de extindere a Alianţei, de apropiere a zonei de responsabilitate a NATO de frontierele Federaţiei Ruse”, a afirmat ambasdorul Rusiei.