Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât şi bugetele de pensii şi de şomaj, a încheiat primele nouă luni cu un deficit de 16,8 miliarde lei, 1,77% din Produsul Intern Brut (PIB), de peste două ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate recent pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Amcham avertizează că analiza execuţiei bugetare arată că realizarea planului de investiţii nu este o prioritate nici anul acesta.
”La începutul exerciţiului bugetar curent AmCham România evidenţia într-o analiză similară, o serie de potenţiale vulnerabilităţi ale proiecţiei bugetare pentru anul 2018, reiterând în mod special necesitatea respectării planului de investiţii, vital în viziunea AmCham pentru o creştere economică sustenabilă”, se arată în comunicat.
Instituţia a atras atenţia că anul 2017 s-a încheiat cu un deficit de 2,88%, foarte apropiat de nivelul maxim de 3% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, ceea ce ar confirma îngrijorările cu privire la riscurile de încadrare în ţinta de deficit bugetar, chiar şi în condiţiile în care planul de investiţii pentru anul în curs ar fi realizat.
”Cele mai utilizate mecanisme de control al deficitului bugetar sunt reducerile cheltuielilor planificate inclusiv de la capitolele de investiţii, în ciuda impactului negativ pe care restrângerea acestor tipuri de alocări le are asupra creşterii economice reale şi potenţiale”, se arată în comunicat.
Cheltuieli în creştere, investiţii nerealizate
Din analiza primelor 9 luni ale anului 2018, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 15,2 miliarde lei.
”Deşi cu 25,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, prin raportare la investiţiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB)”, se arată în comunicat.
Amcham a avertizat că o creştere economică sustenabilă pe termen lung nu poate fi realizată fără un angajament real pentru investiţii şi pentru reforme structurale care să sporească impactul investiţiilor în economie şi în societate.
Totodată, instituţia a atras atenţia că, faţă de 2017, bugetul de anul acesta – conform rectificării aprobate în septembrie 2018 – prevede o creştere a cheltuielilor cu personalul de aproximativ 16,6 miliarde lei şi o creştere a cheltuielilor cu asistenţa socială de aproximativ 7,8 miliarde lei.
”Raportate la aceeaşi perioadă a anului 2017, în primele nouă luni ale anului 2018, creşterea cheltuielilor cu personalul este în linie cu sumele bugetate, atingând 12,8 miliarde lei, în timp ce creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială a depăşit deja 8,5 miliarde lei. De asemenea, s-a înregistrat o depăşire cu aproape 2,1 miliarde lei a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, raportat la creşterea aşteptată pentru întreg anul 2018”, se arată în comunicat.
Costurile de finanţare, tot mai mari
Amcham avertizează că şi cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice au crescut, pe fondul contractării de noi împrumuturi dar şi a contextului de creştere a ratelor de dobândă de pe pieţele financiare.
”Luând în considerare contextul macroeconomic global caracterizat de normalizarea politicii monetare, aşteptările cu privire la creşterea costului creditului sunt de continuare a tendinţei de creştere a ratei dobânzii”, se arată în comunicat.
Amcham atrage atenţia că, din perspectivă macroeconomică, modelul de gestiune a politicii bugetare prezintă câteva provocări importante.
”Prima dintre ele este caracterul pro-ciclic al politicii bugetare, care în viziunea noastră prezintă un risc pentru managementul prudenţial al politicilor macroeconomice în contextul maturităţii ciclului economic curent şi al tranziţiei către faza de decelerare a creşterii economice. Într-o perioadă de expansiune economică în care România se confruntă şi cu un exces al cererii care nu poate fi acoperit de oferta internă precum şi de un deficit al forţei de muncă disponibile, creşte pericolul accelerării inflaţiei”, se arată în comunicat.
Camera de Comerţ atrage atenţia că, într-un astfel de context, lipsa unei consolidări fiscale în fazele favorabile ale ciclului economic limitează marja de manevră pentru politicile de stimulare a economiei pe care guvernul le-ar putea întreprinde. În acest caz, o restructurare a cheltuielilor publice, inclusiv a celor sociale şi a investiţiilor, devine iminentă, potrivit instituţiei.
”Încadrarea în limita deficitului bugetar rămâne în viziunea noastră un obiectiv deosebit de ambiţios chiar şi în condiţiile ideale în care, în pofida estimărilor analiştilor, economia va creşte în anul 2018 cu 5,5% în termeni reali, evoluţia veniturilor şi cheltuielilor bugetare va urma structura anului precedent, şi planul de investiţii va fi realizat integral”, se arată în comunicat.
În ce priveşte proiecţiile pentru anul viitor, AmCham Romania consideră optimiste ţintele de creştere economică de 5,7% (termeni reali) şi o rată a inflaţiei de 2,8 %, considerabil diferite faţă de estimările Comisiei Europene – 4,1% creştere economică şi 3,4 % inflaţie medie anuală, anunţate în Scrisoarea–cadru privind contextul macroeconomic, metodologia de elaborare a proiectelor de buget pe anul 2019.