În Oradea şi Timişoara, locuitorii pot primi amenzi dacă nu au număr pe ușa apartamentului, aceasta fiind o decizie în baza autonomiei locale. Cei care nu au numărul apartamentului trecut pe ușa de la intrare riscă amenzi de 100 de lei. Aceasta, în baza unei hotărâri de Consiliu Local din 2017. În ultimii 4 ani, 3.000 de orădeni au primit amenzi din acest motiv.
Autoritățile spun că este important ca numărul apartamentului să fie vizibil, deoarece acest lucru ajută echipele medicale să ajungă mai devreme la adresa pacientului.
Amenzi de 1.500 – 2.500 de lei şi la Timişoara
Măsura există și la Timișoara. În acest oraș, însă, amenzile sunt mai mari, de 1.500-2.500 de lei. Totuși, până acum nimeni nu a primit până acum amendă pentru că nu are afișat numărul apartamentului pe ușa de la intrare. „Sancțiunile sunt destul de mari, de la 1500 de lei, la 2500 de lei”, spune Dana Seracin, purtătoarea de cuvânt a Poliției Locale Timișoara.
O femeie din Oradea a plătit 100 de lei pentru că nu avea număr pe uşa apartamentului, atunci când agenții locali au venit în control. „A trebuit să fac copie după procesul verbal și după chitanța cu care am plătit și să le duc la poliția locală. Sub amenințarea executării. Am primit amendă, da, pentru că n-aveam număr pe ușa de intrare în apartament. Oricine poate suna la interfon, cu numele noastre, cutiile poștale numerotate”. Sancţiunea este prevăzută într-o hotărâre de Consiliu Local din 2017.
„Pentru a avea o imagine cât mai completă, cât mai corectă, asupra numărului populației, trebuie să existe întotdeauna o corelare între numărul populației și immobile”, spune Octavian Haragoș, purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea.
„Mi se pare un pic exagerat, amendați nu, eventual niște avertismente, anunțuri că nu e bine să hrănim porumbeii”, spune un locuitor din Timișoara. Câteva persoane au fost amendate cu până la 200 de lei, iar alte 40 au primit avertismente. În momentul de față, hotărârea este suspendată pentru că Prefectura Timiș a atacat-o în instanță.
Iar poliţiştii din Baia Mare îi pot amenda cu până la 1.500 de lei pe cei care dau bani cerșetorilor. În ultima vreme, pe străzile oraşului au apărut tot mai multe persoane fără adăpost, care devin agresive, aşa că autorităţile încearcă să reducă fenomenul.
Hrănirea porumbeilor în spațiul public a devenit strict interzisă! Într-un sector al Bucureștiului vor fi date amenzi uriaşe pentru cei care hrănesc porumbeii în spațiile publice.
Primăria Sectorului 6 a transmis pe Facebook că Poliţia Locală Sector 6 a început o campanie de informare la nivelul asociaţiilor de locatari, cu scopul ca preşedinţii şi administratorii de blocuri să ia la cunoștință responsabilitățile ce le revin locatarilor și sancţiunile ce pot fi date celor care hrănesc porumbeii.
Dacă nu se respectă condiţiile civilizate de trai la comun, iar grădina şi perimetrul blocului continuă să fie pline de găinaţ, resturi de pâine şi alte tipuri de deşeuri, obligații pe care inclusiv asociațiile de proprietari le au, polițiștii vor da amenzi.
„Agenții din cadrul Serviciului Proximitate au fost la câteva astfel de cazuri în cartierul Giuleşti, la graniţa cu Crângaşi. Au primit mai multe sesizări din partea unor cetăţeni de bună credinţă, care nu mai suportă mizeria provocată de porumbeii hrăniţi chiar de vecinii lor!”, transmit autorităţile.
„Aşadar, facem apel la bunul simţ şi la responsabilitate: Nu mai hrăniţi porumbeii, în caz contrar vom fi nevoiți să vă amendăm!”, scrie Primăria Sectorului 6 pe pagina de Facebook.
Situaţia este similară şi în alte oraşe. Revenind la Oradea, Consiliul Local a aprobat recent noul Regulament privind administrarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, precum şi măsuri pentru protecţia mediului, care interzice hrănirea pe domeniul public a animalelor fără stăpân, de la porumbei şi pescăruşi la pisici şi căţei.
„Nu ne luaţi dreptul la compasiune!”
Orădenii care hrănesc porumbeii pe domeniul public riscă amenzi între 1.000 şi 2.000 lei. Astfel, e bine de ştiu că îmbăierea de către deţinători a câinilor în apele curgătoare sau stătătoare de pe raza municipiului se sancţionează cu amendă între 200 şi 500 lei, murdărirea cu graffiti a gardurilor, clădirilor ori statuilor se amendează cu 1.000 – 2.500 lei, iar neîndepărtarea zăpezii de pe trotuare cu sume între 2.000 – 2.500 lei.
La fel, despăgubirile pentru distrugerea sau tăierea fără autorizaţie a unui arbore ornamental din specia foioase mai mic de 4 metri se ridică la 1.200 lei, iar cele pentru un arbore de peste 4 metri la 3.500 lei.
Despăgubirile pentru distrugerea unui puiet vor fi de 500 lei, la fel ca în cazul unui coş stradal, iar cele pentru distrugerea unei bănci de odihnă se vor ridica la 1.400 lei.
În Baia Mare, amendă de 1.500 de lei dacă dai bani cerșetorilor. „Începând de astăzi, cetăţenii care încurajează cerşetoria vor fi sancţionaţi! Proiectul de hotărâre care permite poliţiştilor locali să aplice amenzi de până la 1.500 de lei celor care oferă bani(…)a fost aprobat în şedinţa Consiliului Local. Aşa cum am procedat mereu, îmi asum riscul de a deveni nepopular dacă asta înseamnă să fac ceea ce este necesar pentru Baia Mare şi pentru băimăreni(…)Ştim cu toţii că acest fenomen al cerşetoriei a ajuns la cote alarmante, nu doar în Baia Mare, ci şi în restul ţării. Am primit nenumărate sesizări din partea băimărenilor care au fost agasaţi sau agresaţi de aceste persoane, chiar în centrul oraşului. Această situaţie trebuie oprită!„, a declarat Doru Dăncuş.
Acesta a precizat că a fost demarată deja o campanie de combatere a cerşetoriei locale.
„Împreună cu cei de la Poliţia Locală, am demarat o amplă campanie de combatere a cerşetoriei în oraşul nostru. Am organizat acţiuni în care i-am ridicat de pe străzi pe cei care apelează la mila oamenilor, în majoritatea cazurilor trimişi de diverşi infractori, şi i-am dus la Adăpostul de noapte. Primesc aici un pat în care să doarmă, mâncare caldă, haine curate şi tot ceea ce vă spun ei că ar avea nevoie atunci când vă cer bani pe stradă!„, a spus Doru Dăncuş.
Edilul a subliniat că atât timp cât cetăţenii oferă bani cerşetorilor, aceştia vor continua să rămână în stradă.
„Trebuie să înţelegem cu toţii, pentru că încă sunt unii care iau partea acestor indivizi, că atât timp cât le oferim bani sau bunuri, vor rămâne în stradă şi vor deveni din ce în ce mai agresivi cu cei care refuză să-i ‘ajute’. Noi acţionăm, în colaborare cu structurile MAI, le confiscăm banii, îi luăm de pe străzi, dar se întorc pentru că oamenii îi încurajează oferindu-le bani. Am întâlnit şi cerşetori care mimează probleme grave de sănătate şi înşală cetăţenii. În doar câteva ore, au strâns echivalentul unui salariu muncit de un om cinstit!”, a declarat Doru Dăncuş.
Primarul a spus că în perioada imediat următoare vor fi instalate afişe prin care populaţia va fi atenţionată să nu mai ofere bani cerşetorilor.
„În perioada următoare, vom plasa în mai multe zone din oraş afişe informative care să descurajeze cetăţenii să ofere bani sau bunuri cerşetorilor, inclusiv prin prezentarea sancţiunilor pe care le riscă. Îmi doresc ca ordinea publică să redevină o stare de normalitate în Baia Mare şi avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi pentru a reuşi!”, a mai adăugat Doru Dăncuş.
Majoritatea persoanelor care cerşesc, trăiesc în zonele periferice a municipiului Baia Mare, în condiţii dificile, insalubre sau provin din alte judeţe şi s-au instalat în locuinţe provizorii la marginea oraşului.
Metoda cerşetorilor a mers bine şi la export, astfel că decizia de a acorda amendă parte justificată. Meseria de cerşetor este una în trend pentru români, care şi-au şi externalizat serviciile în alte ţări din Europa. În timp ce Haarlemul, un oraș pitoresc din Olanda, atrage turiștii cu străzile sale înguste și arhitectura sa fermecătoare, realitatea din spatele acestui decor idilic este adesea mai puțin plăcută. Un aspect al vieții de zi cu zi care a stârnit îngrijorare în rândul locuitorilor este prezența cerșetorilor români în centrul orașului. Un polițist olandez a arătat, siderat, cât câștigă un cerşetor român într-o săptămână: peste 1.000 de euro. Adică mai mult decât ar câștiga un muncitor cu salariul minim în România în două luni.
În postările sale recente, polițistul a dezvăluit detalii șocante despre situația cerșetorilor români, evidențiind un aspect al vieții de zi cu zi care este adesea trecut cu vederea. Într-o societate în care adesea privim cerșetoria ca pe o formă de nevoie extremă și disperată, adevărul este că unii cerșetori, inclusiv cei români din Haarlem, sunt departe de a fi lipsiți de mijloace. Prin intermediul postărilor sale, polițistul a încercat să dezvăluie această realitate dură, sperând să ofere o perspectivă mai profundă asupra fenomenului cerșetoriei.
De ce nu este bine să dai mărunțiș cerșetorilor. Lidia Fecioru: „Mai bine lasă un leu întreg”
Una dintre informațiile furnizate de polițistul olandez a fost legată de veniturile substanțiale pe care le obțin cerșetorii români. Contrar percepției populare, acești cerșetori nu sunt neapărat în pragul sărăciei. Mulți dintre ei, potrivit polițistului, câștigă sume considerabile săptămânal din practicarea cerșetoriei. Aceste venituri, care pot ajunge chiar și la câteva sute sau o mie de euro pe săptămână, pot oferi o perspectivă completă asupra motivelor care îi determină pe unii oameni să își aleagă această cale, potrivit Știridiaspora.ro.
Cu toate acestea, polițistul a atras atenția asupra faptului că problema cerșetorilor români nu se rezumă doar la aspectul financiar. Mai mult decât atât, acești cerșetori pot cauza neplăceri considerabile în comunitatea locală. Lucrând în grupuri organizate și având uneori o atitudine încăpățânată, ei pot deveni o sursă de perturbare pentru locuitorii din Haarlem. Astfel, avertismentul polițistului nu este doar despre evitarea interacțiunilor cu acești cerșetori din punct de vedere legal, ci și despre protejarea bunăstării și siguranței comunității.
„Oameni buni, vreau să atrag încă o dată atenția asupra acestui aspect. În continuare, întâlnim zilnic cerșetori români în centrul orașului. Acum sunt din nou doi. Ei lucrează în grupuri. Sunt mai degrabă încăpățânați decât disperați. Nu le oferiți nimic! În afara faptului că este ilegal, ei cauzează și neplăceri considerabile. Din motive de confidențialitate, nu pot spune prea multe, dar majoritatea dintre ei sunt cunoscuți de poliție. Veniturile lor uneori ajung de la câteva sute la chiar o mie de euro pe săptămână. Sunteți avertizați constant de poliție”, se arată în postarea polițistului olandez, însoțită de două poze cu pancartele cerșetorilor.
Deși polițistul a dezvăluit aceste detalii tulburătoare, el a recunoscut și limitările în ceea ce privește abordarea problemei. Din motive de confidențialitate și sensibilitate, polițistul nu a putut oferi prea multe detalii despre individul și circumstanțele specifice ale cerșetorilor români. Cu toate acestea, prin postările sale, el și-a propus să creeze o mai mare conștientizare și înțelegere în rândul comunității cu privire la această problemă complexă.
Ce salariu are Leonard Doroftei în Canada, după ce a fost numit cerşetor în România: „Lucrez de luni până luni, fără pauză”
În final, postările polițistului olandez pe Instagram au oferit un impuls necesar pentru o discuție mai profundă despre cerșetoria românească din Haarlem. Ele au subliniat faptul că fenomenul cerșetoriei este mult mai complex decât poate părea la prima vedere și că este necesară o abordare holistică și empatică pentru a aborda această problemă în comunitatea locală. Prin deschiderea dialogului și crearea unei conștientizări mai mari, sperăm că Haarlemul poate găsi soluții durabile și eficiente pentru a gestiona această provocare socială și a proteja bunăstarea tuturor locuitorilor săi.
Numărul cerșetorilor din Republica Moldova care sunt pe străzile municipiului Iași continuă să crească. Într-una din zile, în jurul prânzului, o patrulă de la Poliția Locală a depistat un tânăr care cerșea zona Tudor Vladimirescu. Agenții l-au ridicat de pe stradă și l-au adus la secție. Când a început să scoată tot ce avea în buzunare, agenții au rămas uimiți. Asupra sa au fost descoperite mai multe obiecte, precum brichete, țigări, încărcător de telefon, baterie externă, dar și o sumă frumoasă de bani.
Bărbatul făcuse din cerșit, în ziua respectivă, nu mai puțin de 1.003 lei. Suma respectivă era alcătuită din foarte multe bancnote de 1 leu, dar și câteva de 5 sau 10 lei, și ar fi fost obținută în doar câteva ore de către tânărul care cerșea pe stradă.
Citește și: Un cerşetor a fost ridicat de poliţie, dar agenţilor nu le-a venit să creadă ce au găsit asupra lui
„În Tudor Vladimirescu, în intersecția dinspre Metalurgie a fost depistat un tânăr de 23 de ani, care apela la mila trecătorilor. După stabilirea identității acestuia, i s-au aplicat măsurile legale, conform legislației. Menționăm că, persoana mima dizabilități locomotorii”, au transmis reprezentanții Poliției Locale Iași.
În ultimele săptămâni au fost depistați mai mulți bărbați din Republica Moldova care cerșeau pe străzile din Iași. Sumele de bani cu care sunt prinși cerșetorii sunt confiscate de oamenii legii și se aplică o amendă de până la 500 de lei. Totuși, nici cetățenii nu trebuie să mai încurajeze cerșetoria, tocmai de asta apar astfel de cazuri.
„Polițiștii locali au în vizor, zilnic, cerșetoria în municipiul Iași și desfășoară activități de descurajare și combatere. Sunt măsuri legale de sancționare contravențională și confiscarea sumelor de bani depistate asupra lor și care provin din cerșetorie.
În special în cazul celor care sunt apți de muncă și nu au niciun handicap fizic sau de altă natură. Este deja al treilea caz când un cetățean din Republica Moldova este depistat și mai există un ucrainean până acum. Sperăm ca urmare a acestor măsuri să nu-i mai întâlnim la cerșit. În acest caz s-a aplicat sancțiune de până la 500 de lei și s-au confiscat 1.003 lei. Îndemnul pe care-l facem noi către toți cetățenii este să nu mai încurajeze acest fenomen”, a transmis Liviu Zanfirescu, șeful Poliției Locale din Iași citat de BZI.ro.