„George, trebuie să înțelegi că Ucraina nici măcar nu este o țară. O parte din teritoriul său se află în Europa de Est și cea mai mare parte ne-a aparţinut nouă”. Acestea au fost cuvintele de rău augur ale lui Vladimir Putin către președintele George W. Bush, la București, la un summit NATO din aprilie 2008. Domnul Putin era furios: NATO tocmai anunțase că Ucraina și Georgia se vor alătura alianței. Aceasta a fost o formulă de compromis pentru a atenua preocupările aliaților noștri europeni – o promisiune explicită de a se alătura blocului, dar nici un calendar specific pentru aderare.
La acea vreme, eram ofițerul național de informații pentru Rusia și Eurasia, parte dintr-o echipă care îl informa pe domnul Bush. L-am avertizat că dl Putin va vedea măsurile de a aduce Ucraina și Georgia mai aproape de NATO ca pe o mișcare provocatoare, care ar provoca probabil o acțiune militară preventivă a Rusiei. Dar în cele din urmă, avertismentele noastre nu au fost luate în considerare.
În patru luni, în august 2008, Rusia a invadat Georgia. Ucraina a primit mesajul Rusiei dur și clar. În următorii câțiva ani, a dat înapoi cu privire la aderarea la NATO. Dar în 2014, Ucraina a vrut să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, crezând că aceasta ar putea fi o cale mai sigură către Occident. Moscova a lovit din nou, acuzând Ucraina că caută o ușă din spate către NATO, şi a anexat Peninsula Crimeea, după care a declanșat un război de proximitate în regiunea Donbas, din sud-estul Ucrainei. Reacția moale a Occidentului la invaziile din 2008 și 2014 l-au încurajat pe domnul Putin”, scrie Fiona Hill, într-un editorial din The New York Times.
Citeşte şi Pregătiri intense pentru război. Ucraina a primit al doilea lot de arme din partea SUA
„De data aceasta, scopul domnului Putin este mai mare decât închiderea „ușii deschise” a NATO către Ucraina și ocuparea mai multor teritorii – el vrea să evacueze Statele Unite din Europa. După cum ar putea spune: „La revedere, America. Nu lăsa ușa să te lovească la ieșire”, mai scrie fostul ofiţer de informaţii.
„După cum am observat în peste două decenii de studiere a domnului Putin și de analiză a mișcărilor sale, alegerea acestui moment pentru a arunca mănușa în Ucraina și Europa este foarte bine calculată. Are o obsesie personală pentru istorie și aniversări. Decembrie 2021 a marcat 30 de ani de la dizolvarea Uniunii Sovietice, când Rusia și-a pierdut poziția dominantă în Europa. Domnul Putin vrea să ofere Statelor Unite un gust din același medicament amar pe care Rusia l-a înghițit în anii 1990. El crede că SUA se află în prezent în aceeași situație ca și Rusia după colapsul sovietic: slăbite grav în țară și în retragere în străinătate. El crede, de asemenea, că NATO nu este altceva decât o extensie a Statelor Unite”, mai opinează Fiona Hill.
„În anii 1990, Statele Unite și NATO au forțat Rusia să retragă rămășițele armatei sovietice din bazele lor din Europa de Est, Germania și țările baltice. Domnul Putin vrea ca Statele Unite să sufere într-un mod similar (…)Dacă Rusia va presa suficient de tare, Putin speră că va putea ajunge la un nou acord de securitate cu NATO și Europa pentru a evita un conflict deschis, iar atunci va fi rândul Americii să plece, luându-și trupele și rachetele cu ea„, mai scrie fostul oficial.
„Domnul Putin este un maestru al stimulării coercitive. El produce o criză în așa fel încât să poată câștiga indiferent de ceea ce face altcineva. Amenințările și promisiunile sunt în esență una și aceeași. Domnul Putin poate invada din nou Ucraina, sau poate lăsa lucrurile acolo unde sunt și doar să consolideze teritoriul pe care Rusia îl controlează efectiv în Crimeea și Donbas. El poate stârni necazuri în Japonia și poate trimite rachete hipersonice în Cuba și Venezuela.
„Vladimir Putin joacă un joc mai lung şi strategic. Are Statele Unite exact acolo unde vrea. Poziția și amenințările sale au stabilit agenda în dezbaterile europene de securitate și ne-au atras toată atenția. Spre deosebire de președintele Biden, domnul Putin nu trebuie să-și facă griji cu privire la alegerile de la jumătatea mandatului sau în legătură cu dezaprobarea propriului său partid sau a opoziției. Domnul Putin nu este îngrijorat de presa proastă sau de ratingurile slabe ale sondajelor. El nu face parte dintr-un partid politic și a zdrobit opoziția rusă. Kremlinul a redus la tăcere presa locală, independentă. Așa că domnul Putin poate acționa cum dorește, când alege. În acest moment, toate semnele indică faptul că Putin va bloca SUA într-un joc tactic nesfârșit și va exploata toate fricțiunile și fracturile din NATO și Uniunea Europeană. Ieșirea din criza actuală necesită acțiune, nu reacție. Statele Unite trebuie să modeleze răspunsul diplomatic și să angajeze Rusia în condițiile Occidentului, nu doar ale Moscovei”, mai scrie Fiona Hill.