Candidatura unor gay, lesbiene, bisexuali, transsexuali sau „queer” (persoane cu orientări sexuale sau de gen minoritare şi care nu pot fi încadrate în celelalte categorii menţionate) este acceptată de 68% dintre cei care au răspuns la sondaj. În timp ce 54% nu ar fi deranjaţi de candidaturile respective, 14% ar fi chiar entuziasmaţi.
În 2006, mai puţin de jumătate din americani ar fi acceptat astfel de candidaţi, 34% ar fi fost „foarte deranjaţi” şi 19% ar fi avut „rezerve” faţă de încercarea unei persoane aparţinând minorităţilor sexuale de a participa la competiţia electorală pentru preşedinţie; atunci, proporţia celor entuziaşti faţă de o astfel de perspectivă era de numai 5%, iar „deloc deranjaţi” erau doar 38%, potrivit Agerpres.
Sondajul a apărut după ce Pete Buttigieg, primarul oraşului South Bend din statul Indiana, a anunţat că a primit în primul trimestru al anului contribuţii de şapte milioane de dolari pentru campania sa electorală. În vârstă de 37 de ani, homosexual declarat şi căsătorit de aproape un an cu un alt bărbat, el este creditat cu şanse reale de a obţine nominalizarea Partidului Democrat drept candidat la preşedinţie.
În favoarea lui Buttigieg ar putea conta atitudinea aşa-numitei generaţii Y – cei născuţi spre sfârşitul secolului al 20-lea şi în primii ani după 2000, din rândul cărora 56% declară că nu au probleme cu candidaturile din categoria cunoscută sub acronimul LGBTQ. În urmă cu 13 ani, procentajul respectiv era de numai 47%, informează Agerpres.
Chiar şi americanii mai în vârstă sunt mai deschişi faţă de candidaţii gay: ponderea celor deschişi faţă de aceştia a crescut de la 31% în 2006 la 56% în prezent.