Cum își petreceau românii Revelionul și ce nu le lipsea Securiștilor de pe masă festivă. După vizita lui Nicolae Ceaușescu în Coreea de Nord din 1971, românii s-au confruntat cu o lipsă acută a alimentelor.
Nici măcar Securitatea, serviciul de informații ce avea și rol de poliție politică și care îi supunea pe români la tot felul de atrocități în numele regimului nu o ducea mai bine în această privință.
În ultimii ani ai conducerii lui Nicolae Ceaușescu, securiștii erau nevoiți să întocmească rapoarte privind problemele tot mai mari de aprovizionare, cât și despre înmulțirea reacțiilor ostile ale oamenilor care erau pedepsiți pentru revolta lor.
În timp ce țara se scălda în foamete, existau și oameni care se bucurau de diverse privilegii pentru a rămâne în continuare fideli conducerii statului. Iar din categoria privilegiaților făceau parte și unii angajați ai Securității, fapt ce îi plasa pe treapta socială superioară prin simplu fapt că nu aveau grija zilei de mâine în ceea ce privește mâncarea.
Mesele de sărbători ale securiștilor erau îmbelșugate, față de cele ale românilor de rând care erau nevoiți să aștepte la cozi uriașe, cu speranța că vor cumpăra măcar o parte din alimentele de primă necesitate.
Recent, în arhive a fost descoperit un document cu programul revelionului ostășesc din seara zilei de 31 decembrie 1986 organizat în unitățile trupelor de Securitate.
Documentul conține printre altele lista cu bucatele care le-au fost servite securiștilor la masa de Revelion, toate atent cântărite.
Aperitiv:
Românii de rând aveau două opțiuni să își petreacă Revelionul în perioada lui Nicolae Ceaușescu. Fie îl sărbătoreau acasă în fața televizorului alături de rude și prieteni ori mergeau la restaurant, unde se ”răsfățau” cu diverse preparate, care la vremea respectivă erau mult mai sofisticate decât ce se găsea de obicei în comerț.
De regulă, la restaurant își petreceau Revelionul doar românii care își permiteau astfel de distracții. De pe mesele restaurantelor nu lipseau măslinele, cașcavalul, dar și crenvurştii, care erau un lux la vremea aceea.
Românii din oraşele muncitoreşti, care doreau să își petreacă o noapte de vis alături de colegii lor de muncă, luau cu asalt cantinele întreprinderilor.
Cei care alegeau să își petreacă noaptea dintre ani acasă începeau pregătirile cu câteva zile înainte, însă fără agitația pe care o vedem astăzi în magazine pentru că pe vremea lui Nicolae Ceaușescu galantare erau goale chiar și în preajma Sărbătorilor de Iarnă, așa că românii pregăteau masa de Revelion, din ce aveau și ce găseau.
Însă, în ciuda tuturor lipsurilor gospodine reușeau în cele din urmă să îşi etaleze talentul gastronomic, cu friptură, sarmale, salată boeuf şi dulciuri făcute în casă. Nici bărbații nu se lăsau mai prejos și aveau grijă să se aprovizioneze cu cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, dar și cu alte băuturi alcoolice cu care să își dea pe spate musafirii.
La miezul nopții era difuzat mesajul de Anul Noul al lui Nicolae Ceaușescu, care era înregistrat cu mult timp înainte pentru că în momentul respectiv, cuplul prezidenţial se afla la petrecere împreună cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturi cu care se înfruptau din fructele exotice și preparatele alese atent pregătite pentru ultima noapte din an.
Apoi ”petrecerea” era continuată de cei mai iubiți artişti ai momentului care de regulă interpretau doar melodiile aprobate de regim.