În perioada comunismului, românii se adunau în grupuri mici în apartamente și aveau o distracție unică și frumoasă. Seara de Revelion era singura din an în care Televiziunea Română difuza program prelungit și în care nu se lua lumina.
Pe timpul soților Ceaușescu, pregătirile pentru Revelion se făceau cu câteva zile înainte. Fără agitație în magazinele ale căror galantare erau goale chiar și în preajma Sărbătorilor, românii pregăteau masa de Revelion, din ce aveau și ce găseau.
Cafea procurată pe sub mână, vin spumant în loc de şampanie, banane puse din timp la copt, în ziare, cârnaţi procuraţi pe pile, salată boeuf şi preparate din porcii tăiaţi din gospodăriile de la ţară.
Citeşte şi: Cum se petrecea de Anul Nou înainte de 1989. Ultimul discurs de Revelion al lui Nicolae Ceauşescu VIDEO
Elena și Nicolae Ceaușescu aveau un rol special în derularea evenimentelor, iar totul începea pe 31 decembrie cu urările în direct la televiziunea adresate celor doi. Totul avea loc în sala de sport a clubului Floreasca din București, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni pentru a construi decorurile favorite.
Zeci de brazi drepți, înalți de patru până la opt metri, trimiși de ocoale silvice fruntașe din toate regiunile țării, formau decorul principal al platoului imens de filmare.
Nicolae Ceauşescu înregistra un mesaj de Anul Nou, care era difuzat, în fiecare an, la miezul nopţii. La momentul respectiv, cuplul prezidenţial se afla la petrecere împreună cu cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturi.
La masă se serveau mâncărurile tradiţionale româneşti, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Participanţi la aceste petreceri susţineau că Elenei Ceauşescu bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceauşescu îi mai plăceau în special preparatele tradiţionale din peşte: ciorba de peşte, plachia şi saramura, dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele.
Citeşte şi: Ce mânca Nicolae Ceauşescu în noaptea de Revelion
Petrecerea era ”condimentată” de cei mai în vogă artişti ai vremii. De obicei, masa se încheia până la ora 02.00, când cuplul Ceauşescu se retrăgea la culcare.
Arhitectul Camil Roguski declara că soții Ceaușescu primeau cadouri inutile.
Nici un secretar de partid, directoraş, chiar şi oameni simpli nu ratau ocazia de a le trimite celor doi cadouri. ”Aproape toţi trimiteau nişte proştii. De exemplu, au primit un covor pe care scria „Sa trăiţi Tovaraşu’ Ceauşescu”. Şi te ştergeai cu picioarele pe nasul lui. Tablouri făcute după fotografiile lor, tractoare, lucruri inutile. În ultimul an s-a luat hotărârea ca noi să trimitem fiecărui judeţ în parte o lista cu obiecte de care aveam nevoie prin mobilarea sau decorarea celorlalte case şi palate ale lui Ceauşescu. Mobilă, obiecte decorative, ceva care să fie de folos. Pe ei nici nu-i interesau cadourile. Mai făceam câte o expozitie cu ele, dar de multe ori nici nu veneau să le vadă. De fiecare data Ceauşescu îi lua Elenei câte un buchet de flori”, mai susţinea Camil Roguski.