Amnezia reprezintă imposibilitatea unui om de a reţine evenimentele recente şi de a le stoca.
„Acest proces se realizează la nivelul creierului în structurile specializate în legătură cu memoria. Aceste structuri putând fi afectate de diferite afecţiuni determină o serie de tulburări de memorie de scurtă durată, de lungă durată, tulburări de memorie anterogradă şi tulburări de memorie retrogradă (pentru evenimentele din trecut). În această funcţie cerebrală intervine lobul frontal, lobul occipital şi o serie întreagă de alte structuri legate de diencefal”, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, medicul neurolog Constantin Popa.
Potrivit medicului, principalele cauze care pot conduce la amnezie sunt procesele vasculare cerebrale, ajungându-se la demenţă vasculară şi depunerea de amiloid şi pierderea memoriei recente la debut cu evidenţierea plăcilor senile şi a degenerescenţei fibrilare în boala Alzheimer, afecţiune cu caracter genetic. De asemenea, amnezia poate surveni şi în cursul bolilor psihiatrice, ca urmare a unei crize de epilepsie sau a unui şoc. Numărul tulburărilor de memorie este legat de consumul de medicamente, în particular de tranchilizante. Utilizate pe termen lung, ele induc adesea o amnezie anterogradă, care se manifestă prin imposibilitatea de a fixa amintirile noi.
„La vârstele înaintate, procesele biologice se intrică încât putem întâlni demenţa de tip Alzheimer cu ateroscleroză cerebrală asociată, după cum se pot întâlni demenţe vasculare cu un proces celular de alzheimerizare. Alte cauze de demenţă sunt foarte numeroase, menţionăm doar alcoolismul cronic, intoxicaţiile cu o serie de toxice, microangiopatia cerebrală în cadrul diabetului, afecţiuni ale sistemului cardiovascular cu hipodebit cerebral cronic şi o serie întreagă de afecţiuni cu caracter genetic”, a precizat medicul neurolog.
În ceea ce priveşte tratamentul acestor afecţiuni, medicul Constantin Popa susţine că „este de dorit să se facă în raport cu elementele cauzale„. „Din păcate în unele cazuri acest tratament nu poate fi eficace având în vedere caracterul genetic. Se pot trata fenomenele secundare şi în prezent există strategii promiţătoare de prevenţie a acestor tablouri demenţiale începând din perioada copilăriei”, a explicat, pentru ROMÂNIATV.NET, medicul.
Mai mult, neurologul a subliniat faptul că „important de cunoscut este amnezia globală tranzitorie, o entitate considerată a fi de natură vasculară şi care constă în pierderea memoriei global timp de câteva ore, interval în care întreaga activitate psihomotorie este automată, aparent controlată, iar bolnavul îţi revine spontan fără să-şi amintească nimic din perioada de timp amintită”.
„În experienţa noastră am întâlnit numeroase astfel de cazuri care apar benigne, dar pot fi un factor de risc pentru o leziune vasculară cerebrală definitivă”, arată medicul.
Amnezia nu presupune neapărat existenţa unei boli. „Insomnia de lungă durată, depresia foarte accentuată, ideile dominante ca şi inactivarea neuronală prin dezinteres faţă de toţi factorii din mediul intern şi extern, pot conduce la o anumită stare de amnezie. Problema tulburărilor cognitive este extrem de actuală şi indiferent de importanţa tulburărilor mnezice, cel care prezintă astfel de tulburare trebuie să se adreseze medicului neurolog sau psihiatru. Există modalităţi terapeutice eficace”, a precizat medicul Constantin Popa.
Citeşte şi Un cetăţean american a început să vorbească perfect suedeza, după amnezie