AN ŞCOLAR 2020-2021. Andrei Marga: „Nu există printre decidenţi niciun cap în stare să gândească cuprinzător educaţia”

AN ŞCOLAR 2020-2021. „Prima mea observaţie a fost, încă la începutul epidemiei în România, că şcolile şi universităţile nu trebuiau închise. Se putea analiza situaţia concretă din zona şi localitatea respectivă, chiar din instituţia respectivă, încât să nu se afecteze pe scară mare şi să se compromită anul de învăţământ 2019 – 2020. În combaterea unei epidemii şi măsurile concrete, la faţa locului, nu numai cele generale, dau rezultate. Evident că faptul este consumat, încât tot ce rămâne de făcut este de a stabili cum se recuperează pierderile”, a spus Marga.

Foşti miniştri ai Educaţiei, despre noul an şcolar: creează handicapuri, iar predarea online nu ar trebui să fie o alternativă 

El este de părere că nu ar trebui întârziată o nouă reformă a Educaţiei, ”căci se înmulţesc indiciile de criză adâncă a domeniului în România”.

”Nu ar trebui întârziată o nouă reformă a Educaţiei, căci se înmulţesc indiciile de criză adâncă a domeniului în România: ‘calitatea slabă a forţei de muncă’, cum semnalează tot mai multe firme, ‘persistentă lipsă de competenţe’, cum semnala Comisia Europeană în 2019 pentru România, cea mai mare emigraţie dintr-o ţară a lumii în timp de pace, cel mai mic consum de carte pe locuitor din Europa, agramatismul – civic, moral, gramatical în creştere, corupţia aferentă gravei răsturnări de valori din societate. Aşa stând lucrurile, dacă decidenţii ar fi fost pregătiţi şi de bună credinţă, s-ar fi profitat de oprirea activităţilor din semestrul al doilea al anului de învăţământ măcar pentru a gândi o reformă. În mod vizibil, însă, nu există printre decidenţi niciun cap în stare să gândească cuprinzător educaţia şi să o pună pe noi şine. Dincolo de gălăgia pe sofismu ‘ceilalţi au fost răi, deci noi suntem buni’, fără să fie vreo probă, anul de învăţământ 2020 – 2021 începe cu neajunsuri vechi, acutizate mai nou de nepricepere, şi cu o lipsă de viziune ce devine costisitoare”, a arătat Marga.

Alte articole

Vacanța de iarnă începe din acest weekend. Elevii se întorc la cursuri de anul viitor. Structura anului școlar 2024 – 2025

Ministrul Educaţiei propune schimbări importante în anul şcolar 2025-2026. Câţi elevi vor fi într-o clasă

În opinia sa, aşa cum este gândit „de sus”, acest an de învăţământ „nu are cum să nu fie o prelungire a neajunsurilor”.

„Vom avea drept consecinţă şi mai mulţi tineri, studenţi şi încă elevi în clasele terminale, care, văzând împotmolirea şi nivelul decidenţilor de aici, vor fi dornici să plece pe alte meleaguri. Bâiguirile cu delimitarea pe culori a şcolilor, cu unii care învaţă alternativ în clasă şi în afară şi alte improvizaţii nu dau rezultate, dar adâncesc discriminările şi lipsa de educaţie”, a susţinut fostul ministru.

Acesta a menţionat că regulile sanitare trebuie adecvate şi duse mai departe, fiind necesare opinia şi acţiunea medicilor „de bună calificare”.

„Datorită erorilor de abordare a pandemiei, România a ajuns – cu toate că nu este sugativă turistică şi nu este decât modest circulată – campioană în Europa la infectări şi decese. Este o situaţie care face dificile deschiderea anului de învăţământ şi desfăşurarea lui. Se înţelege că măsurile sanitare trebuie adecvate şi duse mai departe. Este nevoie de opinia şi acţiunea medicilor de bună calificare, inclusiv ale celor de la faţa locului, căci, deocamdată, cu medici activişti, de la nivelul birocraţiei sanitare centrale, s-a ajuns, orice s-ar spune, în impas”, a precizat Andrei Marga.

Potrivit acestuia, faptul că se iau măsuri – dotarea cu tablete, de pildă – „fără să se pună chestiunea calităţii învăţământului şi cea a cuprinderii în condiţii de egalitate a tuturor elevilor nu este de bun augur”.

„Rămâne, în orice caz, inevitabilă tratarea diferenţiată a zonelor, localităţilor şi şcolilor, sub condiţia apărării unui învăţământ serios, fără compromisuri, în fiecare loc şi pentru toţi elevii. Deocamdată nu văd un Minister al Educaţiei pregătit pentru astfel de abordare. Faptul că se iau măsuri – dotarea cu tablete, de pildă – fără să se pună chestiunea calităţii învăţământului şi cea a cuprinderii în condiţii de egalitate a tuturor elevilor nu este de bun augur. Ministerul, în afară de faptul că reacţionează, nu are de fapt pregătite soluţii propriu-zise ale reorganizării Educaţiei, ale pedagogiei şi metodicii, care sunt indispensabile. România actuală are oricum cel mai ridicat abandon şcolar din Europa şi cea mai largă discriminare socială prin educaţie, încât nu este deloc nevoie ca acestea să sporească”, a mai afirmat fostul ministru al Educaţiei.