„Vreau să înțeleagă toată lumea că AEP a importat date de la Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, unde cei peste 600.000 de cetățeni români au fost luați în evidență pe baza pașaportului cu mențiunea ‘domiciliu în străinătate’, așa-zisul pașaport CRDS și care este singurul act de identitate pe care aceștia îl posedă. Prin urmare, acești cetățeni au existat dintotdeauna în evidențele statului român și este normal ca ei să figureze automat și în Registrul Electoral ca cetățeni români cu drept de vot în circumscripția pentru românii din diaspora”, a declarat Ana Maria Pătru pentru Agerpres.
Potrivit datelor AEP, din totalul de 609.962 de cetățeni români înscriși în Registrul Electoral cu domiciliul sau reședința în afara țării, datele referitoare la un număr 600.290 reprezintă importul de la Direcția Pașapoarte. Diferența de 9.672 o reprezintă cetățenii români cu domiciliul în România și reședința în afara țării. Dintre aceștia, 6.937 au optat pentru votul prin corespondență, iar 2.735 pentru votul la o secție de votare din apropierea locuinței.
Ana Maria Pătru a precizat că se face o confuzie între numărul de cereri depuse de cetățenii din diaspora pentru a-și exprima opțiunea pentru votul prin corespondență sau la o secție de votare — care este de peste 10.000 — și numărul total al cetățenilor înscriși în Registrul Electoral.
„AEP a făcut public acum și nu mai devreme numărul total deoarece, potrivit legii, are obligația de a comunica Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii acestuia, numărul total de alegători înscriși în Registrul Electoral și numărul minim de semnături necesar pentru susținerea candidaturilor, la nivel național și de circumscripție. Ar fi absurd să credem că în străinătate nu avem decât puțin peste 10.000 de români cu drept de vot”, a adăugat președintele AEP.
Totodată, instituția face precizarea că fiecare cetățean român figurează o singură dată în Registrul Electoral și că orice tentativă de vot multiplu va fi împiedicată de sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, care va fi utilizat și în secțiile de votare din străinătate.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţa la începutul săptămânii că au fost validate puţin peste 9.000 de cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Dintre acestea, 6.673 menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 2.443 pentru votul în secțiile de votare.
Românii pot vota şi la secţiile de vot amenajate pe lângă misiunile diplomatice, dar şi la cele suplimentare, înfiinţate în oraşe unde s-au înregistrat cel puţin 100 de cereri în acest sens de către românii rezidenţi de acolo.