ANAF, după ce a fost criticată pentru încasările mici la buget, arată cu degetul marii datornici. În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2023.
„Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016, arată ZF.
ANAF va trimite notificări persoanelor fizice, în funcţie de rezultatele analizei de risc. Noile modificări ale Codului de procedură fiscală, publicate în Monitorul Oficial
Obligaţiile fiscale pentru T1 2023 sunt aferente perioadei ianurarie – martie 2023.
Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:
a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;
b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;
c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;
ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.
Lista ANAF: https://www.anaf.ro/restante
Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde lei, de la un deficit de 1,07% din PIB în primele două luni ale anului (17,04 miliarde de lei), datorat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 56,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Ministerul de Finanţe.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, în primele trei luni ale anului 2022 execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit de 15,7 miliarde lei, adică 1,19% din PIB. Bugetul pentru 2023 este conceput cu un deficit de 4,40% din PIB, în condițiile în care în 2022 deficitul a fost de 5,68%.
„Execuţia bugetului general consolidat în primele trei luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB, respectiv 22,75 miliarde lei datorat în principal de creşterea volumului de investiţii cu 56,5% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale casnici şi noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri şi servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum şi de influenţele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România”, anunţă Ministerul de Finanţe.