Așa-numita taxă pe lux vizează proprietarii de locuințe și mașini scumpe, mai precis pe cei care dețin clădiri rezidențiale cu o valoare de peste 2,5 milioane de lei, adică 500.000 de euro, precum și pe cei care au autoturisme înmatriculate în România a căror achiziție depășește suma de 375.000 de lei, adică 75.000 de euro.
Vobim despre un impozit special aplicat locuințelor și autoturismelor de mare valoare, introdus pentru a diversifica sursele de venit la bugetul de stat și a alinia România la standardele fiscale europene.
Categoriile de persoane care trebuie să plătească taxa pe lux sunt menționate în Codul fiscal.
ANAF precizează că obligația determinării valorii impozabile a clădirii rezidențiale revine organelor fiscale locale.
”Contribuabilii plătitori de impozit pe clădiri pentru care organul fiscal local a determinat, potrivit prevederilor art.457, o valoare impozabilă mai mare de 2.500.000 lei sunt înştiinţaţi de către acesta până la data de 30 mai a anului pentru care se datorează impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare. Înștiințarea cuprinde, printre altele, cuantumul valorii impozabile determinate pentru impozitul pe clădiri”, au precizat reprezentații Fiscului.
Dincolo de scopurile urmărite de stat cu taxa pe lux, aceasta creează confuzie din mai multe puncte de vedere.
Una dintre situațiile ce ridică semne de întrebare este deținerea la comun a unui imobil sau vânzarea unei mașini în timpul anului fiscal.
”Legea privind impozitul pe bunuri de lux are nevoie de clarificări din partea autorităților, pentru că există cazuri în care aplicarea acestuia creează confuzii și controverse, cum ar fi vânzarea unui imobil în timpul anului. În paralel, contribuabilii – persoane fizice sau firme – care nu plătesc această taxă la timp riscă nu doar penalități severe, ci și blocarea vânzării locuinței, mașinii sau a altei proprietăți supuse acestui impozit”, spun reprezentanții cabinetului de avocatură Elisabeta Stan.
Așadar, nu este clar dacă responsabilitatea revine vânzătorului, care a deținut bunul o perioadă, cumpărătorului, care devine proprietar până la sfârșitul anului, sau dacă impozitul ar trebui calculat proporțional cu perioada de deținere a respectivului bun.
Potrivit ANAF, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, impozitul special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare este datorat pentru întregul an fiscal de persoanele prevăzute la art.500^1 din același act normativ, respectiv cele menționate mai sus.
În cazul în care clădirea rezidențială a cărei valoare impozabilă depășește 2.500.000 lei este deținută în coproprietate, fiecare coproprietar persoană fizică are obligația de a calcula, declara și plăti impozitul special.
”În acest caz, baza de impozitare se stabilește de către fiecare coproprietar persoană fizică, prin aplicarea cotei de deținere asupra diferenței pozitive dintre valoarea impozabilă a clădirii rezidențiale și plafonul de 2.500.000 lei”, precizează ANAF.
Astfel, fiecare coproprietar datorează impozitul proporțional cu cota sa parte. De pildă, dacă deții 50 la sută dintr-un imobil pentru care trebuioe plătită taxa pe lux, ai de achitat 50 la sută din valoarea totală a impozitului datorat.
Contribuabilii trebuie să calculeze și să declare impozitul special până la data de 30 septembrie inclusiv a anului fiscal curent, pentru proprietățile rezidențiale, respectiv până la data de 31 decembrie inclusiv a anului fiscal curent, în cazul autoturismelor.
Impozitul se declară prin intermediul formularului 216 ”Declarație privind impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare” la organul fiscal central competent, mai precis la ANAF.
Fiscul subliniază că nedepunerea în termenul legal a formularului 216 constituie contravenție.
Persoanele care nu declară în termenul legal impozitul pe mașini și proprietăți de lux vor primi din partea ANAF decizii de impunere cu sumele stabilite ca impozit. Procedura pregătită de ANAF prevede chemarea (în două rânduri) la audieri a persoanei vizate, pentru a-și exprima punctul de vedere. După comunicarea deciziei de impunere, persoanele care nu și-au îndeplinit obligația de declarare mai au un termen de 60 de zile în care pot depune declarația și anula astfel decizia de impunere.
Pentru 2025, statul își propune să încaseze 13,1 milioane de lei din taxa de lux, în creștere cu 16,7 la sută față de anul trecut, când a încasat doar 11,24 milioane de lei, notează profit.ro.