ANAF: Klaus Iohannis nu a declarat venituri din meditaţii între 2000 şi 2015

ANAF a consultat registrele electronice cu venituri, disponibile începând cu anul 2000, la cererea lui Varujan Vosganian. Din bazele de date ANAF rezultă că soţii Iohannis nu au declarat venituri din meditaţii, aşa cum sunt ele definite de codurile CAEN.

„In declaratiile privind veniturile realizate in Romania (cod 200) depuse pentru anii 2000-2015 persoana fizica nu a inscris venituri realizate din activitatea alte forme de invatamant (meditatii)”, se arată în răspunsul ANAF.

Klaus Iohannis a devenit primar al Sibiului în 2000, câştigând apoi alte trei mandate consecutive, până a devenit preşedintele României, în decembrie 2014.

Soţii Iohannis au declarat în schimb venituri din salarii, chirii, dividende, proprietate intelectuală.

Alte articole

Ministrul Finanţelor turează motoarele ANAF, planul de colectare a crescut cu 50 de miliarde de lei

ANAF bagă spaima în antreprenorii români. Cum vrea Fiscul să depisteze firmele suspecte și să prevină frauda

„Incepand cu anul 2000, in evidenta informatizata la nivelul agentie sunt inregistrate fisele fiscale din care rezulta veniturile salariale obtinute de domnul si doamna Iohannis, iar din anul 2001 sunt inregistrate, pe langa aceste venituri si venituri din chirii, venituri din dobanzi, dividende, proprietate intelectuala, precum si alte venituri declarate de angajatori.

Precizam tot pe aceasta cale faptul ca in urma consultarii aplicatiei informatice FISC NET, aplicatie informatica in care se regasesc codurile unice de inregistrare atribuite de catre ORC s-a constatat faptul ca, persoana fizica nu are atribuit Cod Unic de Inregistrare. Mai mult persoana fizica nu figureaza in evidentele fiscale cu venituri din activitati independente, respectiv din activitatea alte forme de invatamant (cod caen 8559 pentru perioada 2000-prezent)”, mai arată ANAF.

Veniturile din meditaţii obţinute de profesori trebuie declarate într-o formă sau alta, legea modificându-se de mai multe ori în acest interval.

„Mentionam ca potrivit legislatiei aplicabila pana in anul 2002 Decretul Lege 54/1990, era temeiul legal pentru desfasurarea activitatii economice de catre persoane fizice pe baza liberei initiative, iar incepand cu anul 2002 si pana in 2008, persoanele fizice care desfasurau activitate economica cu scop lucrativ constand in prestarea de servicii aveau obligatia autorizarii activitatii la Primariile pe a caror raza teritoriala isi au domiciliul, conform art 5, alin (1) din Legea 507/2002.

Incepand cu anul 2008 persoanele fizice au obligatia sa solicite Oficiului Registrului Comertului de pe Langa Tribunal inregistrarea si autorizarea functionarii inainte de inceperea oricarei activitati economice, in speta „Alte forme de invatamant, cod caen 8559″, in conformitate cu prevederile art., litera a, art 4 si art 7 alin (1) din OUG 44/2008 din 16.04.2008 coroborat cu prevederile Legii 26/1990 privind Registrul Comertului.

In termen de 30 zile de la data infiintarii, potrivit legii, persoanele fizice au obligatia sa se inregistreze la organul fiscal in carui raza teritoriala isi au domiciliul, conform art 82 din Legea 207/2015, privind Codul de Procedura Fiscala”, arată ANAF.

Înainte de 2000, ANAF nu a ţinut o evidenţă electronică a veniturilor declarate de contribuabili, ci doar scrisă, iar aceasta se află acum la Arhivlee Naţioanle. Astfel, ANAF nu a putut oferi detalii despre veniturile declarate de preşedintele Iohannis înainte de 2000.

„In ce priveste evidenta veniturilor, precizam ca „pana in anul 1999 nu exista o situatie informatizata, astfel incat la nivelul ANAF nu se mai regasesc date privind veniturile si impozitele achitate de persoane fizice.

Mai mult, documentele privind declaratiile pe venit, pentru perioada 1990-1999 (arhivate incepand cu anul 2000), au fost predate catre Arhivele Nationale, fiind scoase din arhiva organelor fiscale intrucat termenul de pastrare era de 10 ani”, potrivit ANAF.

Klaus Iohannis şi-a explicat de multe ori bunăstarea materială ca având la origine inclusiv veniturile obţinute din meditaţii, el fiind profesor de Fizică, iar Carmen Iohannis de Engleză.

Cu aceşti bani, precum şi cu ajutoare de la părinţi, soţii Iohannis au investit în imobiliare. În câţiva ani, cuplul prezidenţial a ajuns să deţină şase proprietăţi în Sibiu, parte din ele închiriate.

Cea mai bine situată dintre ele, un apartament într-o casă din centrul Sibiului, a fost închiriată către o bancă comercială, contra unor sume de ordinul sutelor de mii de euro pe parcursul mai multor ani. Apartamentul, care a fost subiectul unui proces de moştenire, a fost pierdut definitiv de soţii Iohannis.