O firmă are capital negativ atunci când nivelul datoriilor sau obligaţiilor de plată depăşeşte nivelul activelor sau resurselor de care dispune societatea.
„Este ca şi cum o gospodărie are cheltuieli lunare de 1.000 de lei, dar venituri lunare totale de 800 de lei. Cum supravieţuieşte? Simplu – nu plăteşte la termen datoriile respective. În mod similar supravieţuiesc aproape jumătate din companiile active în România”, a explicat Guda, potrivit news.ro.
Ultima variantă a programului de guvernare a alianţei PSD-ALDE, votată odată cu guvernul Tudose, propune înăsprirea legislaţiei privind firmele, astfel că, până la 31 decembrie 2019, firmele cu capital negativ vor fi obligate să-şi reîntregească capitalul, iar o persoană nu va mai putea înfiinţa o societate un anumit număr de ani după două insolvenţe.
Programul de guvernare prevede şi alte măsuri noi faţă de programul iniţial de guvernare, din ianuarie.
„Intenţionăm constituirea unei direcţii în cadrul ANAF (şi cooperare cu Registrul Comerţului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă şi a creditelor acordate de acţionarii privaţi propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcţiei de Preţuri de Transfer din aceeaşi instituţie”, arată documentul.
Însă analistul financiar consideră că tratamentul aplicat acestor companii trebuie cântarit cu mare atenţie, pentru a nu genera efecte economice sau fiscale negative.
„Vorbim despre capitaluri proprii negative în valoare cumulată de aproximativ 153 miliarde lei (nu sunt uşor de găsit până la 31 decembrie 2019) şi aproape 711.000 de salariaţi care lucrează la aceste companii şi plătesc contribuţii, respectiv 18% din totalul angajaţilor din mediul de afaceri”, a precizat Guda.