Provocați de liberalul Mihai Ghimpu, fruntașii celor două partide mari guvernamentale – PLDM şi PD – au spus răspicat că nu vor crea coaliţie cu PCRM-ul lui Vladimir Voronin după alegerile parlamentare din Republica Moldova, de duminică. Numai că sondajele parcă ar arăta contrariul – că fără participarea comuniştilor o coaliţie proeuropeană nu ar fi de fapt posibilă, pentru că celor două nu le-ar ajunge voturi nici măcar să reediteze o alianţă de felul celei create în 2009, cu participarea liberalilor, informează Europa Liberă.
Primele două clasate proeuropene, PLDM şi PD, ar strânge în alegerile parlamentare programate pentru 30 noiembrie doar în jur de 26 la sută, potrivit ultimei estimări. Cu PL, procentul ar ajunge la 33, adică mult prea puţin pentru o coaliţie. Aşa că prezentând ultimul sondaj, Barometrul Opiniei Publice, autorii formulau săptămâna trecută următoarea concluzie: e nevoie de o coaliţie largă.
De obicei, termenul este utilizat în Republica Moldova pentru o configurație din PLDM, PD, eventual şi PL, pe de o parte, şi pe de alta – PCRM.
Ideea coalizării a fost însă negată cu fermitate atât de comunişti, care au spus că nu vor intra în nici un fel de coaliţii cu partidele puterii, cât şi de liberal-democraţi şi democraţi, care au spus că nu-şi imaginează o coaliţie cu cei ce contestă importanţa acordului de asociere.
Bravadă preelectorală, crede analistul politic Corneliu Ciurea. Dacă ar spune altceva acum, toate partidele vizate ar riscă să-şi reducă scorurile: cele două proeuropene, risipindu-şi sprijinul electoratului anticomunist, iar PCRM-ul – al electoratului prorusesc.
„De aceea în discursurile publice, ele resping ideea. Dar cu siguranţă, PLDM şi PD se gândesc la situaţia post electorală şi iau în calcul o posibilă coaliţie cu comuniştii. Fapt care este confirmat indirect de atitudinile politicienilor europeni. Tot mai mulţi declară, în discuţii private, că trebuie să fim pragmatici şi să luăm în calcul rezultatele alegerilor. Ceea ce înseamnă în mod indirect că PCRM este examinat ca un element al viitoarei construcţii cu PCRM”.
Potrivit lui Corneliu Ciurea, posibilitatea constituirii unei coaliţii proeuropene fără contribuţia PCRM ar fi de fapt foarte mică în condiţiile scorurilor din sondaje. Pe de altă parte, riscul luării în serios a unei astfel de scenariu postelectoral ar fi, pentru partidele proeuropene, că PCRM-ul ar putea ceda oricând unor presiuni mai serioase venite de la Kremlin:
„Nu este deloc sigur că PCRM va opta pentru o formulă proeuropeană, chiar dacă există asemenea indicii. PCRM are mai multe bariere. Votanţii acestui partid sunt proruşi, de aceea o eventuală încercare a comuniştilor să încline balanţa în favoarea proeuropenilor ar putea fi o problemă pentru acest partid. O asemenea trădare ar putea să nu-i fie iertată de electorat. Asta e problema internă – că acest flirt cu ideea proeuropeană e nefiresc din punctul de vedere al esenţei acestui partid şi constituţiei interne a lui. Este însă şi o problemă externă – până acum Voronin a demonstrat că poate să ţină piept presiunilor ruse. Dar acum nu se ştie în ce măsură este el imun la presiunile Moscovei, o presiune care va creşte şi nu putem fi siguri că el va rezista.”