Orice dezbatere referitoare la impozitul progresiv îşi pierde relevanţa în lipsa unei analize de impact care să ofere o perspectivă temeinică asupra efectelor adoptării unei modificări de o asemenea amploare, consideră consultanţii unei companii de specialitate.
Aceştia atrag atenţia că analiza de impact cu privire la o eventuală cotă progresivă de impozitare trebuie să aibă în vedere atât efectele asupra veniturilor populaţiei cât şi asupra bugetului de stat.
„Ideea revenirii la impozitul progresiv apare periodic în spaţiul public, însă mediul de afaceri şi populaţia, deopotrivă, se arată reticenţi faţă de această modificare de teama creşterii sarcinii fiscale. Părerile sunt împărţite şi în rândul reprezentanţilor clasei politice, deşi există susţinători foarte vocali pentru implementarea impozitării progresive. Pe de altă parte, se pune problema capacităţii autorităţilor fiscale de a administra în mod optim un sistem de impozitare atât de complex. Orice dezbatere referitoare la argumentele pro şi contra impozitului progresiv îşi pierde însă relevanţa în lipsa unei analize de impact care să ofere o perspectivă temeinică asupra efectelor adoptării unei modificări de o asemenea amploare – atât din prisma efectelor asupra veniturilor populaţiei, cât şi din prisma beneficiilor şi provocărilor pentru bugetul de stat. Potrivit unor declaraţii vehiculate în spaţiul public la jumătatea acestui an, Ministerul Finanţelor plănuieşte să efectueze o astfel de analiză în cursul acestui an, în colaborare cu instituţii financiare internaţionale”, a declarat, pentru Agerpres, Serge R. Gonvers, country managing partner, Baker Tilly Romania.
Acesta a precizat că România este unul dintre puţinele state din Uniunea Europeană care mai aplică cota unică de impozitare, implementată în anul 2005 în contextul tranziţiei la economia de piaţă. Potrivit consultantului citat, măsura a contribuit, printre altele, la atragerea investiţiilor străine printr-un cost atractiv al forţei de muncă.
El a subliniat, pe de altă parte, că situaţia s-a schimbat de-a lungul celor 17 ani, forţa de muncă calificată devenind tot mai scumpă, iar disponibilitatea acesteia fiind influenţată semnificativ de accesul liber pe piaţa de muncă în statele Uniunii Europene. În vara acestui an, şeful misiunii FMI pentru România, Jan Kees Martijn, arăta că ţara trebuie să ia măsuri fiscale puternice pentru a reclădi spaţiul fiscal şi a preveni deteriorarea condiţiilor de finanţare, menţionând că un sistem fiscal progresiv ar putea aduce mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari.
„Atunci când ne gândim la cota progresivă, la impozitarea progresivă sunt câteva argumente de luat în considerare care ar putea fi în favoarea acestui aspect. Cu un sistem fiscal progresiv s-ar putea colecta mai multe venituri de la contribuabilii cu venituri mai mari, ceea ce ar putea ajuta la reducerea deficitului. Aşadar, creşterea ar influenţa colectarea veniturilor. De asemenea, ar ajuta la reducerea acestei inegalităţi care există în România. Inegalităţi la un nivel destul de ridicat. Aş vrea să menţionez că sunt multe aspecte în implementarea acestei impozitări progresive. Este posibil să existe impozite mai mari doar pentru veniturile mai mari. Aceasta este o opţiune care trebuie să fie făcută. Noi am menţionat posibilităţile, câteva argumente pro şi contra şi sigur este alegerea şi este o opţiune de luat în considerare de către autorităţile din România”, a spus Jan Kees Martijn în 10 iunie.
În prezent, cota de impozitare a veniturilor este 10%.
Baker Tilly South East Europe, un membru independent al Baker Tilly International, operează în România din 2001 oferind servicii de contabilitate, fiscalitate, audit şi consultanţă.