Mai mult, acest declin afectează în mod direct populația, dat fiind că fondurile din Pilonul II de pensii sunt investite pe bursă, valoarea acestora reducându-se cu aproximativ 2 miliarde de lei într-o singură săptămână. Negrescu anticipează că, „mai mult ca sigur”, vom avea un „guvern de austeritate națională”, indiferent de componența sa politică.
„Ascunderea sub preșul intereselor electorale a problemelor majore cu care se confruntă economia, împrumuturile fără noimă făcute în ultimul an, deficitul bugetar istoric și datoria publică record de 900 miliarde de lei, toate aceste principale repere economice se vor transforma într-o notă de plată uriașă pe care viitorul guvern va trebui să o achite”, a explicat acesta.
Economistul consideră că soluțiile pot include atragerea de venituri suplimentare prin taxe și impozite, reducerea cheltuielilor publice, și vânzarea de acțiuni la companiile de stat. Cu toate acestea, „acestea sunt doar speranțe”, subliniază el, în condițiile în care economia deja manifestă semne clare de recesiune.
Creșterea indicelui ROBOR reflectă costurile tot mai ridicate ale împrumuturilor bancare, iar acest fenomen se răsfrânge asupra ratelor creditelor. România, care se confruntă deja cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, riscă să vadă o escaladare a crizei financiare. Negrescu avertizează că „discuțiile despre naționalizări sau obligarea firmelor să dețină capital majoritar românesc” pot speria investitorii și accelera exodul capitalului străin.
El a criticat dur abordările economice recente, caracterizate drept „joaca de-a economia”. Potrivit acestuia, „declarațiile cu iz revoluționar” afectează credibilitatea țării, punând în pericol ratingul de investiții al României, care se află la doar o treaptă deasupra categoriei „junk”.
Economistul avertizează că statul va fi forțat să ia măsuri drastice, inclusiv împrumuturi suplimentare și creșteri de taxe.
„La cum arată perspectivele, pare evident că statul va fi nevoit, anul viitor, să se împrumute mai mult, să taie în carne vie în sectorul bugetar și să crească taxele. Iar efectele sunt inerente. Zic să ne punem centura de siguranță. Urmează o perioadă cu multe turbulențe economice”, a concluzionat Adrian Negrescu.
Într-un context marcat de inflație ridicată, stagnare economică și un deficit bugetar fără precedent, viitorul economic al României pare tot mai nesigur. „Trăim deja un paradox economic – deși în acest an au intrat în țară peste 60 de miliarde euro, economia stagnează, iar în unele sectoare este deja în recesiune. Situația este extrem de gravă”, a subliniat analistul.