”Guvernul trebuie să demonstreze de unde va face rost de bani pentru creșterea pensiilor pentru că este un efort financiar uriaș, de peste 10 miliarde de lei în fiecare lună, începând din 2024, iar sursele financiare sunt puține.
Gândiți-vă că am încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 90 de miliarde de lei, cu 20 de miliarde mai mare decât ne-am propus la începutul anului.
Nici în acest an nu stăm mai bine, pentru că încasările din taxe și impozite vor fi mai puține probabil decât anul trecut, în contextul încetinirii semnificative a activității economice.
Și probabil că cei de la FMI vor întreba acest lucru, de unde veți lua banii pentru a face acest lucru, și vor propune ca alternativă plata eșalonată a creșterii pensiilor, adică să introducem un calendar de creștere a pensiilor, eșalonat în 2024.
Alternativa este, din punctul meu de vedere, un acord stand-by cu FMI prin care ei să ne pună la dispoziție vreo 20 de miliarde de euro, bani cu care să reușim să trecem cu bine de anul 2024, și apoi, în 2025 să intervină, din păcate, noi măsuri de austeritate”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu la Realitatea Plus.
Întrebat dacă acest acord stand-by va fi semnat de autorități în condițiile în care acest an este unul electoral, cu patru serii de alegeri, iar românii consideră că un astfel de acord va duce la restricții suplimentare, analistul a subliniat că acesta este ”un colac de salvare de care România are nevoie în momentul de față. Și chiar dacă el nu va fi făcut public, el va fi disponibil. Va fi o linie de finanțare disponibilă la îndemâna autorităților, în care vor avea nevoie de bani, căci să nu uităm că FMI-ul dă bani la o dobândă la jumătate față de cea percepută de piețele financiare. Așa că s-ar putea să fie un avantaj, măcar din această perspectivă”, a mai spus analistul economic.
Totodată, Adrian Negrescu a ținut să sublinieze că ”reformele trebuie făcute, de voie, de nevoie”, așa că ”mai devreme sau mai târziu trebuie să reducem cheltuielile bugetare care cresc fantastic în ultimii ani și să încercăm să luăm măsuri pentru a reduce datoria publică.
Datoria publică a crescut în ultimii doi ani cu 50 de miliarde de euro, ceea ce este uriaș raportat la potențialul de plată al economiei la momentul de față”, a concluzionat analistul.
Citeşte şi: Listă datornici 2024. ANAF a dat amenzi de peste 8 milioane de lei în ianuarie