ANALIZĂ. BAC-ul din ultimii 20 de ani a fost pervertit de setea de diplome universitare

În anul 1999, în timpul mandatului ministrului Andrei Marga (5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000), examenul de Bacalaureat îşi lărgeşte curricula şi cuprinde materii în funcţie de profilul, filiera liceului şi opţiunea elevului. Astfel, liceeni sunt obligaţi să dea examen la şase discipline, faţă de patru câte erau înainte.

Potrivit noului grafic, examenul cuprindea proba de limbă şi literatură română – oral,  limba şi literatura maternă – oral, limba modernă – oral, limba şi literatura română – scris, limba şi literatura maternă – scris, matematica sau una dintre disciplinele de profil, istoria românilor – scris, disciplina la alegere – scris.

În ceea ce priveşte numărul de sesiuni al examenului de Bacalaureat, care sunt organizate în decursul unui an şcolar, acesta a crescut de la legea dată în 1995, când ministerul Educaţiei permitea o singură sesiune, la două sesiuni, începând cu 1999.

CITEŞTE ŞI: Liber la BAC pentru piţipoance şi cocalari. Metodologia nu explică ce înseamnă ţinută adecvată

EXCLUSIV Elevă de 10 la Bacalaureat, studentă cu bursă de 2.500 de lire în Marea Britanie

EXCLUSIV Elita Bacalaureatului din România, student în Germania la o universitate de prestigiu FOTO

Un elev din Bucureşti ELIMINAT de la Bacalaureat: avea telefonul mobil la el

Câţiva ani mai târziu, mai exact în 2003, în timpul mandatului Ecaterinei Andronescu (28 decembrie 2000 – 19 iunie 2003), subiectele de la Bac s-au făcut sub formă de grila, iar la probele orale, absolvenţii de liceu nu primeau note, ci calificativul „admis” sau „respins”.

În anul 2004, ministrul de atunci al Educaţiei, Mircea Miclea (29 decembrie 2004 – 10 octombrie 2005), a decis revenirea la notarea probelor orale.

În anul şcolar 2006-2007, în timpul mandatului lui Mihail Hărdău (8 noiembrie 2005 – 3 aprilie 2007) s-a decis ca subiectele să fie publicate pe internet, pentru a evita fraudarea lor.

În anul 2009, Bac-ul s-a modificat din nou. Noua variantă a fost propusă de ministrul Educaţiei de atunci, Ecaterina Andronescu (22 decembrie 2008 – 1 octombrie 2009), şi acceptată de fostul premier Emil Boc. Încă din anul 2008, ea propunea ca absolvenţii de liceu să fie testaţi  la trei probe, nu la şapte, iar subiectele să nu mai fie postate pe internet.

Prima probă era limba română, urma matematica pentru cei de la profilul real sau istoria, pentru umanişti, iar la treia probă, tot în funcţie de profil, elevii au avut de ales între materiile extra-curiculare. Astfel, la real: chimie, fizică, biologie, informatică, iar la uman: psihologie, filosofie, logică, geografie, economie. La aceste probe, s-a adăugat pentru cei care au urmat liceul sau studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi proba scrisă la limba şi literatura maternă.

VEZI ŞI Cum te pregăteşti ca să ai CELE MAI BUNE REZULTATE LA BAC 2012

BACALAUREAT 2012: Ce urmăresc profesorii la proba de competenţe orale la limba română

GHIDUL candidatului la Bacalaureat 2012. VEZI ce poţi lua cu tine în sala de examen

Examenul cuprindea şi o probă practică, prin care elevii trebuiau să îşi dovedească competenţele pe computer. Proba practică era susţinută de toţi elevii, excepţie făcând doar aceia care au terminat licee de informatică.

Noua formă a Bacalaureatului nu mai cuprindea probele orale la limba română sau străină. În schimb, elevii puteau obţine pe parcursul clasei a XII-a certificate de competenţă lingvistică pentru limba străină şi certificat de competenţe de comunicare pentru limba română.

În 2011, ministrul Daniel Funeriu a introdus camerele de supraveghere la Bacalaureat, înăsprind astfel sistemul de supraveghere.

Bacalaureatul diferenţiat, propunerea anului 2012

În 2012, în timpul mandatului ministrului interimar al Educaţiei, Liviu Pop (16 mai 2012 – prezent) s-a pus în discuţie o nouă modificare a examenului de Bacalaureat. Federaţiile sindicale din învăţământul preuniversitar au cerut USL modificarea sistemului de organizare a examenului de bacalaureat, astfel încât acesta să includă, din 2013, şi probe scrise diferenţiate, în funcţie de profil şi filieră, pentru a nu se repeta „rezultatele dezastruoase” de anul trecut.

Conform Legii Educaţiei Naţionale, cele două probe scrise pe care sindicatele le doresc introduse de anul viitor la bacalaureat sunt diferenţiate în funcţie de profil şi filieră. Astfel, pentru profilul real din filiera teoretică, acestea sunt matematică şi probă transdisciplinară din ştiinţe (fizică, chimie, biologie).

Elevii de la profilul umanist din filiera teoretică ar urma să dea o probă la o limbă de circulaţie internaţională şi o probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socio-umane.

Pentru filiera tehnologică, vor fi o probă scrisă disciplinară specifică profilului şi una transdisciplinară specifică domeniului de pregătire, iar pentru filiera vocaţională – o probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării şi o probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

„A fost o perioadă când se vindeau subiectele, elevii le ştiau dinainte”

De cele mai multe ori, modificarea Bacalaureatului nu a fost privită cu ochi buni de către elevi, mai ales atunci când ea s-a făcut cu numai câteva luni înainte de examen.

Specialiştii spun că un sistem de învăţământ performant este cel în care legislaţia este stabilă şi este valabilă măcar pentru un ciclu.

Ştefan Vlaston, specialist în educaţie, spune că modificările la examenul de Bacalaureat este bine să se facă începând cu clasa a IX-a, pentru ca elevii să ştie de la bun început la ce materii urmează să dea examen.

„Bac-ul nu a fost modificat esenţial de-a lungul timpului. Acum, noi am ajuns la faza minimă. Se dau examene la româna, matematică şi încă o materie. Eu am dat Bac-ul la şapte materii. Bac-ul este simplificat din punct de vedere al numărului de discipline”, a declarat, pentru ROMÂNIATV.NET, Ştefan Vlaston.

Acesta spune că, în ultimii şapte ani, subiectele la examen nu s-au prea schimbat, iar în ultimii trei – patru ani, „subiectele nu s-au mai furat şi vândut, aşa cum s-a întâmplat pe vremea ministrului Hărdău. A fost o perioadă când se vindeau subiectele, iar elevii le ştiau dinainte”.

Şi Simion Hănescu, vicepreşedintele FSLI, spune că orice modificare în procesul de învăţământ, care se face frecvent, nu poate să aducă decât ceva rău. „Un sistem de învăţământ performant este cel în care legislaţia este stabilă şi este valabilă măcar pentru un ciclu. Aşa se întâmplă în ţările normale. Elevul care intră în clasa I ar trebui să ştie cum dă examenul de Bacalaureau peste ani. Din păcate, în România, în 22 de ani, fiecare ministru a făcut câte ceva. Din nefericire, cei care au avut de pierdut au fost elevii”, a declarat Simion Hăncescu, pentru ROMÂNIATV.NET.

CITEŞTE ŞI:

UN START RATAT la Bacalaureat 2012: Opt candidaţi au fost eliminaţi în prima zi a Bacalaureatului

77% din absolvenţii promoţiilor 2011-2012, înscrişi la proba de luni a Bacalaureatului

Ce urmăresc profesorii la proba de competenţe orale la limba română

A doua zi de BACALAUREAT. Elevii susţin proba orală la limba română

Prima zi de BAC 2012 cu unghii roşii, picioare goale şi maşini scumpe în faţa liceului FOTO

Culmea tupeului în prima zi de Bacalaureat. Elev de bani gata: Copiez tot ce se poate FOTO-VIDEO

Sindicaliştii vor modificarea Bacalaureatului într-unul diferenţiat

Mai mult, sindicalistul spune că Bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat, iar elevii să dea examen doar la acele probe care sunt de bază pentru profil. „Ar trebui implementat acel timp de Bac care există în actuala Lege a Educaţiei. S-ar putea chiar merge mai departe şi acest Bac să fie îmbunătăţit. Ar trebui ca şi gradele de dificultate ale subiectelor să fie diferite, pentru că de la un profil la altul, numărul de ore este diferit”, a mai completat reprezentantul FSLI.

Citeşte şi: Expert în educaţie: O treime dintre tineri nu are ce să caute la liceu

De asemenea, oficialul crede că mai trebuie făcut un lucru esenţial, schimbarea programelor. „Trebuie eliminate informaţiile inutile şi pus accent pe partea formativă, de care elevii se vor lovi atunci când vor intra pe piaţa muncii. Programe bune făcute de dascăli buni”, a conchis Simion Hăncescu.
   
Ştefan Vlaston spune că examenul de Bacalaureat din ultimii 20 de ani a fost „pervertit de setea de diplome universitare, fraudat”, iar procentele stau mărturie.

Rata de promovabilitate la Bacalaureat, la nivel naţional, din ultimii zece ani:

• 2011 – 45,72% la nivel naţional
• 2010 – 69,30% la nivel naţional
• 2009 – 81,47% la nivel naţional
• 2008 – 77,24% la nivel naţional
• 2007 – 82,08% la nivel naţional
• 2006 – 79,60% la nivel naţional
• 2005 – 84,76% la nivel naţional
• 2004 – 84,60% la nivel naţional
• 2003 – 76,82% la nivel naţional
• 2002 – 86,71% la nivel naţional

„Rata de promovabilitate de 45%, din 2011, stă mărturie că ce a fost înainte de 2011 se numeşte ipocrizie, minciună. Nu a fost real. Iar o situaţie cu totul specială a fost în Mehedinţi. În 2009, rata de promovabilitate a fost de 99%, în 2010 de 82%,  în prima sesiune din 2011, 26%, iar în a doua sesiune din 2011, 53%. Aceste procente sunt o demonstraţie clară a fraudării bacalaureatului”, a declarat Ştefan Vlaston.

Care este soluţia pentru ca Bac-ul să nu mai fie fraudat

Soluţia pentru ca Bac-ul să nu mai fie fraudat se pare că a fost găsită de cei din Finlanda, unde examenul de maturitate nu este organizat de minister, ci de un ONG autorizat să facă acest lucru.

„Bac-ul nu ar trebui organizat de furnizori (minister, inspectorate, şcoli), pentru că aştia sunt interesaţi să ascundă gunoiul sub preş. În Finlanda, un ONG primeşte de la Ministerul Educaţiei dreptul de a organiza Bac-ul. ONG-ul nu are niciun interes să ascundă gunoiul sub preş”, a spus Ştefan Vlaston.

De cealaltă parte, Simion Hăncescu consideră că România nu trebuie să copieze un tip de Bacalaureat din străinătate, ci ar trebui gândit un tip de Bacalaureat care să fie adaptat realităţilor din România.