Analiză BNS. Sindicatele anticipează creșterea impozitului pe venit, de la 10 la 13 la sută

Sindicaliștii din BNS au realizat o analiză potrivit căreia anii 2025 şi 2026 vor aduce ajustări semnificative ale sarcinii fiscale pentru cei care obţin venituri din muncă. Astfel, atrage atenția BNS, cel mai plauzibil scenariu de reducere a deficitului ar putea cuprinde, printre alte măsuri, și creșterea impozitului pe venit, de la 10 la sută la 13 la sută, notează cursdeguvernare.ro.

Potrivit sursei citate, măsurile de reformă fiscală care vor fi implementate anul viitor vor avea, conform Planului de sustenabilitate prezentat de guvern Comisiei Europene, un impact estimat la cel puțin 1,1 la sută din Produl Intern Brut (PIB).

”Veniturile suplimentare de 1,1 la sută din PIB în 2025 se are în vedere a fi obţinute din impozitul pe venit. Menţionăm că impozitul pe venit colectat într-un an fiscal reprezintă aproximativ 2,6 – 2,8 la sută din PIB. O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40 la sută. Guvernul menţionează în plan că scenariile de reforma fiscală vor fi propuse de Banca Mondială plecând de la analiză deja realizată în cadrul Jalonului 205″, se arată în analiza BNS.

Cei de la BNS anticipează că deficitul ar urma să fie ajustat, în principal, prin:

Alte articole

Se anunţă concedieri masive în sistemul bugetar: „Un etaj întreg vine la muncă după ora 10:00. Am văzut cea mai mare expoziţie de poşete de top”

BNS, scrisoare deschisă pentru partidele parlamentare. Sindicaliştii cer învestirea cât mai rapidă a noului guvern şi un control mai strict al serviciilor de informaţii

• creşterea veniturilor colectate din impozitul pe venit
• încetinirea ritmului de creştere pentru cheltuielile de personal şi cheltuielile cu asistenţă socială (însemnând că beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei)

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială au în vedere măsuri precum eliminarea scutirilor la impozitul pe venit, creşterea cotei unice sau impozit progresiv, iar BNS a aplicat aceste scenarii, în analiza citată, pe Planul României, pentru a vedea ce măsuri ar putea adopta guvernanții pentru a se încadra în procentul asumat la Bruxelles.

Citește și Analist economic, despre îndemnul lui Isărescu de a „strânge cureaua cu dietă sănătoasă”: România nu va trece la dietă, ci direct la terapie intensivă

Potrivit BNS, cel mai plauzibil scenariu de măsuri include și majorarea cotei unice până la 13 la sută. ”Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat, o spune chiar Banca Mondială care sugerează ca scenarii viabile de reformă variantele 2-4 (…). Dacă avem în vedere declaraţiile liderilor ambelor partide aflate acum la guvernare, care susţin păstrarea cotei unice cel puţin pentru perioada următoare, atunci din cele 3 variante cea mai plauzibilă este Reforma nr. 2, adică: eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură; introducerea unui credit fiscal care presupune returnarea unor sume plătite din impozit de către administraţia fiscală, returnare care nu se poate face decât anual; creşterea cotei unice de la 10 la 13 la sută”, sunt de părere sindicaliștii din BNS.

Pornind de la scenariile comunicate de Guvern, specialiștii BNS estimează că eliminarea scutirilor înseamnă, pentru lucrătorii din construcţii şi agricultură,  o reducere a salariului net cu 15 la sută, la un salariu brut de 5.000 de lei. De asemenea, eliminarea deducerilor personale lunare şi introducerea unui mecanism de credit fiscal aplicabil la nivel anual va conduce, pe termen scurt, la reducerea salariilor nete (pentru salarii brute mai mici de 5.400 de lei) între 3 la sută şi 0,2 la sută.

Conform aceleiași analize BNS, creşterea cotei unice la 13 la sută ar însemna, pentru salariile mai mari de 5.500 de lei spre exemplu, o reducere a veniturilor nete cu 3,3 procente. ”Pentru veniturile sub 5.400 lei cele două măsuri cumulate – eliminarea deducerilor şi creşterea cotei unice – înseamnă un impact cumulat transpus într-o pierdere de venit net de 5,8 la sută, pentru salarii până în 4.000 lei, şi reduceri cu 3,6 la sută ale salariului net pentru venituri ce ajung până la 5.500 lei”.

Citește și Ce poți face în cazul în care ai pierdut chitanța de la reciclarea ambalajelor. Trucul care te ajută