Convenţiile partidelor americane evidenţiază o nouă diviziune ideologică şi politică: nu între stânga şi dreapta, dar între deschis şi închis, între încredere şi frică, potrivit unei analize INFOPOLITIC.

Şi în Europa, politicienii „pe val” sunt cei care susţin că lumea este în general un loc ameninţător, iar naţiunile înţelepte ar trebui să construiască ziduri pentru a se proteja de influenţe externe nefaste (indiferent că vorbim despre economie sau imigranţi) – exemplul Brexit este cât se poate de grăitor în acest sens.

Noul conflict ideologic se manifestă astăzi mai ales la nivelul strategiilor retorice utilizate în campaniile electorale. Cei care doresc închiderea naţională şi lupta împotriva globalizării folosesc de multe ori emoţii negative şi teamă pentru a mobiliza susţinere. De cealaltă parte, cei care doresc toleranţă, multiculturalism şi deschidere găsesc din ce în ce mai greu argumente pacifiste şi se văd nevoiţi să promoveze la rândul lor politici ferme, poate chiar dure, pentru a face faţă în competiţiile electorale. Rămâne de văzut cine va câştiga în final şi cine va impune o nouă cale mondială de dezvoltare – şi dacă această va fi una a deschiderii şi globalizării, ori a închiderii şi naţionalismului.

Cu toate acestea, atâta vreme cât disputa va fi una emoţională, ne vom confrunta în mod automat cu violenţă discursivă, care duce la o luptă între două tipuri de frici – iar acest lucru se vede cel mai bine în dezbaterea din cadrul campaniei electorale din SUA. Avem de-a face cu  a) frica faţă de un viitor nesigur (cea cu care se luptă Trump, în care publicul ţintă este alegătorul alb, cu venituri medii, muncitor) vs b) frica de Trump/lideri precum Trump (cea cu care se luptă Democraţii, în care publicul ţintă este reprezentat de orice formă de categorie vulnerabilă din SUA – femei, afro-americani, latini, imigranţi, homosexuali, săraci etc.). Iar discursurile celor doi candidaţi la alegerile din SUA abundă în elemente care se subscriu conceptului de frică. Cert este, însă, că şi România va intra cât de curând în acest val, potrivit analizei INFOPOLITIC.

Alte articole

Carmen Harra, despre evenimentul care a zguduit întreaga planetă, noul Mesia şi viitorul preşedinte al României

Donald Trump a acceptat candidatura la președinția SUA, la primul discurs după tentativa de asasinat căreia i-a fost victimă: ”Vor începe cei mai mari patru ani din istoria țării!”

Analizând discursurile celor 2 candidati, au fost depistate o serie de teme pe care este foarte posibil sa le regasim curand si in retorica politica autohtona (daca nu cumva le regasim deja):

Teme enunţate de Trump:

• Sistemul este unul construit impotriva oamenilor de rand;
• Toti politicienii sunt marionetele Sistemului, doar un om apolitic poate aduce salvarea;
• Nu ne mai permitem sa fim „politically correct”, mai ales acum cand amenintarile sunt tot mai reale (imigranti, teroristi, saracie etc.);
• Tema nationalista  – „noi inainte de ceilalti” sau, citandu-l pe Trump: “Americanismul, nu globalismul, va fi credinta noastra”.

Teme enunţate de Clinton:

• Avem nevoie de oameni cu experienta in fruntea statului, nu de politicieni isterici, demagogi, temperamentali, care nu pot gestiona crize;
• Uniti suntem mai puternici, dezbinati pierdem;
• Suntem pe drumul corect, insa stim ca mai avem multe de facut;
• Mai multa echitate sociala si taxare echitabila – marile corporatii vs oamenii de rand.

• DISCURSUL LUI DONALD TRUMP

• Exista cel putin 15 teme principale abordate de Trump in discursul sau:

  1. Securitatea interna si externa a SUA / combaterea criminalitatii si a terorismului ;
  2. Justitia;
  3. Economia;
  4. Saracia;
  5. Infrastructura;
  6. Locurile de munca;
  7. Politica externa;
  8. De ce este rea Hillary Clinton;
  9. De ce simpatizantii lui Bernie Sanders se vor ralia campaniei sale;
  10. Imigratia;
  11. Reforma fiscala si a regulamentelor din domeniul energetic;
  12. Educatia;
  13. Sanatatea;
  14. Controlul armelor de foc;

  15. Familia sa.

      DISCURSUL LUI HILLARY CLINTON

      Clinton, spre deosebire de Trump, a abordat nu mai putin de 23 de teme in discursul sau:

      1. Endorsement personal (apel la aliati: Bill Clinton, Barack si Michelle Obama, Tim Kaine);
      2. Asumarea cauzei lui Bernie Sanders;
      3. Nevoia de unitate si toleranta vs dezbinarea si frica promovate de Trump;
      4. Directia corecta pe care se afla America;
      5. Familia lui Hillary Clinton;
      6. Oportunitati egale pentru femei si barbati;
      7. Economia;
      8. Nivelul salariilor si locurile de munca;
      9. Problemele de mediu;
      10. Toleranta fata de imigranti;
      11. Justitie;
      12. Echitate sociala si taxare echitabila (bogati vs saraci / marile corporatii vs oamenii obisnuiti / barbati vs femei);
      13. Sanatate;
      14. Politica externa;
      15. Infrastructura;
      16. Educatie;
      17. Sprijinirea micilor intreprinzatori;
      18. Combaterea evaziunii fiscale;
      19. Ipocirizia lui Donald Trump;
      20. Apararea, securitatea nationala si combaterea terorismului;
      21. Incapacitatea lui Trump de a gestiona crize din cauza temperamentului sau;
      22. Controlul armelor de foc;
      23. Protectia drepturilor civile, toleranta rasiala si sexuala;

      ANALIZA COMPARATIVA
      TRUMP vs CLINTON

      Studiul comparativ a fost realizat cu sprijinul aplicatiei Tropes, ce pune la dispozitie o serie intreaga de instrumente folosite in analiza semantica a textelor. Cu ajutorul aplicatiei, a fost analizat fiecare cuvant din discursurile celor doi candidati – volumul celor doua discursuri: 4.358 cuvinte in cazul lui Trump si 5.198 in cazul lui Hillary Clinton. Analiza este in principal una cantitativa, dar exista si cateva elemente de analiza calitativa.

      1) STILUL

      Stilul predominant in cazul lui Donald Trump este enuntiativ. Exprimarea:

      • dominata de pronumele ”I” (eu) 30,9% (77 referiri),
      • urmat de pronumele ”we” (noi) 26,5% (66 referiri),
      • si de pronumele ”they” (ei) 12% (30 referiri).
      • Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 8% din referiri.

      Este interesant faptul ca, in urma analizei cantitative, constatam ca pronumele ”eu” este cel dominant, in ciuda faptului ca Trump a tinut de multe ori sa sublinieze ca, in timp ce alti politicieni vorbesc despre ei insisi, el este singurul care vorbeste despre ”noi”.

      In cazul lui Hillary Clinton, stilul predominant este unul subiectiv, implicat direct. Exprimarea este:

      • dominata de pronumele ”we” (noi) 29,7% (146 referiri – mult mai multe decat la Trump),
      • urmat de pronumele ”I” (eu) 20,9%  (103 referiri – aproape triplu fata de discursul lui Trump),
      • Pronumele ”you” (tu/voi) folosit in 15,2% din referiri (75 in total),
      • si pronumele ”they” (ei) 6,7% (33 referiri).

      Este interesant de remarcat ca in discursul propriu, Clinton a folosit atat pronumele “Eu” cat si “Noi” de mult mai multe ori decat Donald Trump, rezultand de aici un discurs cu o puternica tenta subiectiva, adaugandu-se intentiei de “umanizare” a candidatului democrat. De altfel, exista 157 de referiri la persoane si tipuri de persoane in discursul acesteia.Click aici pentru a citi întreaga analiză INFOPOLITIC